Băncile greceşti au început o campanie disperată de lobby pe lângă creditorii internaţionali responsabili cu bailoutul ţării pentru a relaxa condiţiile impuse pentru recapitalizare şi a evita astfel naţionalizarea. Cele mai mari bănci elene sunt prezente şi în România.
Cel de-al doilea program de bailout stabilit pentru Grecia, de 172 miliarde de euro, prevede că fonduri de 27 de miliarde de euro vor fi injectate în principalele patru bănci, National Bank of Greece, Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank, scrie Financial Times. Toate au operaţiuni în România.
O contribuţie suplimentară de 2,5 miliarde de euro ar urma să vină din partea investitorilor din sectorul privat.
Însă băncile au probleme în a atrage capital de la investitorii privaţi, iar termenul-limită, sfârşitul lunii aprilie, se apropie.
Unii investitori consideră că acţiunile băncilor sunt supraevaluate şi sunt descurajaţi de asemenea de capitalul negativ al acestora, de aproximativ opt miliarde de euro.
"Investitorii noi nu sunt dispuşi să plătească pentru pierderile de ieri. Dacă vrei să atragi capital privat, trebuie să reexaminezi aceste condiţii", a afirmat Nikos Karamouzis, director executiv adjunct la Eurobank.
Niciun fond de investiţii serios nu s-a arătat interesat de băncile elene, ci doar câteva fonduri de hedge, spun analiştii şi bancherii.
"În acest moment interesul investitorilor instituţionali internaţionali în a participa la recapitalizarea băncilor sub actualele condiţii este redus", a explicat Antonio Ramirez, analist la Keefe, Bruyette & Woods.
Dacă nu apar investitori străini, băncile riscă să fie complet naţionalizate, controlul acestora urmând a fi preluat de Fondul Elen de Stabilitate Financiară - instituţia care administrează fondurile de bailout în numele creditorilor internaţionali, UE, FMI şi BCE.
Bancherii se plâng că termenii recapitalizării stabiliţi în vara anului trecut evaluează capitalul băncilor în unele cazuri aproape dublu faţă de valoarea nominală, în timp ce acţiunile majorităţii băncilor europene sunt tranzacţionate la preţuri mult mai mici. În aceste condiţii, termenul-limită pentru recapitalizare va fi imposibil de respectat, în special pentru National Bank of Greece, care este în proces de fuziune cu EFG Eurobank.
Acordul de bailout prevede, de asemenea, că investitorii din sectorul privat vor primi titluri care le permit să cumpere participaţii deţinute de Fondul de Stabilitate în termen de cinci ani, dar numai la actualele preţuri supraevaluate, despre care bancherii spun că vor fi peste cele practicate pe piaţă timp de cel puţin cinci ani.
Totodată, surse din sectorul bancar avertizează că situaţia financiară a băncilor este mai gravă decât se crede în general deoarece estimările privind valoarea activelor şi capitalizarea datează din 2011.
"Băncile au evoluat mai slab decât în scenariile pesimiste. Scăderea economică din 2012 a fost mai mare decât s-a anticipat. Portofoliile de credite încă se deteriorează", a spus un bancher, sub rezerva anonimatului.
În România, Eurobank controlează Bancpost, iar National Bank of Greece deţine Banca Românească.
Celelalte două instituţii au pe piaţa româneacă subsidiare omonime.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
