Ahold, conglomeratul olandez din sectorul produselor alimentare, va fi nevoit sa reduca cu circa 30 mld $ vanzarile anuntate, o data cu corectarea inregistrarilor contabile pentru unitatile sale de joint-venture pentru ultimii trei ani.
Rectificarea va anula 15% din veniturile grupului. Echipa interna de investigatie verifica inregistrarile contabile eronate ale unitatilor din Scandinavia, Portugalia si Argentina. Inca nu s-a stabilit suma finala, dar standardele americane de contabilitate prevad ca grupul olandez nu va putea pastra nimic din miliardele de dolari obtinuti din vanzarile acestor divizii. Surse apropiate anchetei, citate de Financial Times, spun ca profiturile raportate de Ahold nu vor fi afectate.
Ahold si firma care i-a auditat documentele contabile, Deloitte Touche Tomhmatsu, trebuie insa sa explice eroarea uriasa din situatia financiara, a companiei pentru a putea macar spera sa restaureze increderea investitorilor si a creditorilor.
Cu doua saptamani in urma, Ahold, al treilea grup de produse alimentare din lume, a anuntat o gaura de 500 milioane dolari in conturile diviziei sale americane, US Foodservice, precum si probleme legate de practicile contabile de la trei companii de joint-venture din cadrul grupului, si alte probleme la operatiunile sale din America de Sud.
Vestea neregulilor financiare de la Ahold a resuscitat amintiri dureroase legate de zilele sumbre ale primaverii trecute, cand investitorii erau preocupati de problemele situatiilor contabile de la WorldCom si Tyco, care au precedat falimentele urmate de pierderi grele pentru investitori. Directorul executiv si directorul financiar au demisionat, pretul actiunilor s-a zvarcolit la bursa, iar anchetele au inceput sa curga, una dintre ele fiind initiata de SEC, autoritatea americana pentru reglementarea pietelor.
Cum au facut-o?
In octombrie perspectivele pareau sumbre pentru divizia americana a grupului, deoarece vanzarile scazusera dramatic la al doilea distribuitor de produse alimentare pentru restaurante, hoteluri si scoli, din Statele Unite. Insa directorul Jim Sutton gasise o solutie pentru a atinge obiectivele anuale de profit, astfel incat toata lumea sa-si primeasca bonusurile.
La scurt timp, cantitati uriase de produse congelate, apa imbuteliata si alte asemenea produse au inceput sa se adune in depozitele US Foodservice, astfel incat compania a fost nevoita sa inchirieze spatii suplimentare pentru depozitare si camioane frigorifice pentru a stoca toate aceste produse.
Acum, ideea impreuna cu inregistrarile contabile aferente, dau dureri de cap intregului grup, declansand anchete din partea procuraturii si din partea SEC. Strategia care a facut inconjurul salii de conferinta toamna trecuta prevedea comanda unor cantitati uriase de produse alimentare si produse de papetarie de la diversi furnizori printre care se numara Kraft Foods si Nestle.
Furnizorii au acordat rabaturi comerciale considerabile, intre 8,5%si 46%, care au putut fi inregistrate imediat la venituri pe anul 2002. Manevra a crescut rapid profiturile pentru ca US Foodservice nu trebuia sa plateasca imediat pentru produsele cumparate, si astfel putea amana inregistrarea contabila a cheltuielilor aferente.
Expertii contabili spun ca in mod normal rabaturile reprezinta o micsorare a cheltuielilor de cumparare a marfii respective si pentru acest motiv ar trebui inregistrate in situatia contabila in aceeasi perioada ca si cheltuielile. Inregistrand rabaturile imediat, US Foodservice presupunea, cel putin teoretic, ca va reusi sa revanda stocurile impresionante catre hoteluri, resturante sau scoli, dar compania a trebuit sa reduca preturile mai multor produse, uneori chiar sub costurile cu care au fost cumparate, pentru a scapa de excesul de stocuri.
Intr-o runda de e-mailuri interne ale companiei, trimise dupa conferinta din octombrie, si puse la dispozitia The Wall Street Journal, managerii de divizie au primit instructiuni repetate de la sediul central ca, daca refuza sa intreprinda comenzi mari de produse, cei din centrala o vor face in locul lor. "A fost specificat foarte clar ca a realiza cifrele de profit estimate nu era o problema de optiune", spune un manager. "Daca nu te conformai, nu-ti riscai doar bonusul personal, ci si slujba".
Din partea companiei, avocatul Lawrence Byrne a declarat miercuri ca grupul "este constient de aceste acuzatii si investigam cu atentie daca sunt indreptatite. Ahold vrea ca orice practici nepermise sa fie anchetate".
Practicile rabaturilor comerciale
Problemele de la US Foodservice pun in lumina aranjamente putin cunoscute intre producatorii, distribuitorii si retailerii de produse alimentare. De ani de zile, companiile din industria alimentara au platit milioane de dolari in comisioane si rabaturi lanturilor de supermarketuri pentru a fi pozitionate mai avantajos in magazine, si distribuitorilor pentru a le stoca in depozitele lor produsele. Aceste plati, chiar daca erau avantajoase pentru marii jucatori, defavorizau companiile de mai mici dimensiuni si cresteau pretul platit de consumatori.
Rabaturile de la producator, sau reducerile promotionale, sunt obisnuite in industria alimentara si se practica de cel putin un deceniu, sub diverse forme. In unele cazuri, producatorii platesc distribuitorului o suma fixa de bani, in schimbul promisiunii ca acesta va promova doar marcile companiei respective. In alte cazuri, productorul se angajeaza sa acorde o anumita reducere procentuala din costul produsului, daca distribuitorul reuseste intr-o perioada de timp determinata sa creasca vanzarile. Aceasta practica este cunoscuta sub denumirea de "program de dezvoltare", iar distribuitorii numesc aceste plati, care nu apar pe facturile de achizitie, "venit ... ". Unii distribuitori apeleza la aceasta alternativa pentru a nu dezvalui lanturilor de restaurante pretul real platit producatorilor, spun veteranii industriei.
In mod normal,acest tip de rabaturi au efectul de a reduce consturile de vanzarea unei companii, motiv pentru care "reducerile promotionale trebuie inregistrate in contabilitate in aceeasi perioada de timp in care au fost inregistrate costurile produselor", explica Ed Ketz, profesor de contabilitate la Pennsylvania State University. "Daca Ahold a inregistrat rabaturile inainte de cumpararea produselor, "vor avea mari probleme", apreciaza Ketz.
Trey Gaiennie, fost broker in sectorul alimentar, care a reprezentat unii producatori in negocierile cu US Foodservice, spune ca stabilirea rabaturilor devenise un soi de tango fulminant care de multe ori se termina cu ultimatumuri: "daca nu sunteti de acord cu aceste rabaturi, nu mai facem afaceri impreuna". Managerii locali de la US Foodservice spuneau ca aceasta atitudine este o necesitate, pentru acoperirea datoriilor rezultate din ultima achizitie a grupului.
Fostul broker spune ca US Foodservice incheia de multe ori intelegeri conform carora se califica pentru procentaje mai mari de reduceri daca atingea volume impresionante de vanzari. De exemplu, daca reusea sa vanda cu 10% mai mult ketchup decat in anul precedent, compania primea 1$ pentru fiecare bax de ketchup vandut. Daca reusea sa vanda cu 25% mai mult, primea 2$ pe bax. "De multe ori pretindeau ca vor atinge oricum aceste cifre, asa ca vroiau banii inainte", spune Gaiennie, care s-a retras din industrie in 2001. "Producatorii erau de acord, asa ca avansau banii, de multe ori US Foodservice nu atingea obiectivul de vanzari, iar producatorii incercau din greu sa-si recupereze banii".
O achizitie nu tocmai inspirata
In martie 2000, Ahold a preluat US Foodservice pentru 3,6 miliarde dolari, deoarece grupul olandez credea ca poate reduce cheltuielile de functionare integrand unele dintre functiile de achizitii, logistica si back-office cu cele ale celorlalte lanturi de supermarketuri pe care le detinea deja in Statele Unite. Afacerea nu mai este in prezent la fel de profiatbila. De la prima dezvaluire a neregulilor contabile, pe 24 februarie 2003, pretul actiunilor Ahold s-a prabusit cu 67%, reducand valoarea de piata a comapniei la doar 3 miliarde euro, de la apogeul de 36 miliarde euro, in iunie 2001.
Ahold este o retea globala de distributie de produse alimentare care deserveste saptamanal 40 de milioane de clienti in 27 de tari, pe 4 continente. Ahold opereaza sub diverse marci locale circa 9.000 de supermarketuri, hipermarketuri si magazine in Statele unite, Europa, America Latina si Asia.
Statele Unite
Ahold opereaza in domeniul de retail alimentar, servicii de catering si comert electronic. Ahold are 1.600 de magazine, grupate in sase companii de retail, sub denumirile regionale: Stop & Shop, Giant (Carlisle), Giant (Landover), Tops, BI-LO si Bruno's. Ahold detine integral US Foodservice, al doilea operator de servicii alimentare din Statele Unite.
Europa
Ahold detine 7.000 de magazine in 13 tari, din care peste 2.300 de magazine in Olanda. Acestea include nume ca Albert Heijn (unul dintre cele mai mari lanturi europene de supermarketuri), Gall & Gall, Etos, De Tuinen, Deli XL si Jamin. In regim de joint-venture Ahold opereaza aproape 3.000 de magazine impreuna cu cel mai mare retailer alimentar scandinav, ICA Group, si mai detine supermarketurile Supersol si Hipersol in Spania, Pingo Doce si Feira Nova in Portugalia, Hiperdino in insulele Canare, Albert si Hypernova in Cehia.
America Latina
In America Latina Ahold activeaza in 10 tari, cu aproximativ 750 de magazine, care include Bompreco si G. Barbosa in Brazilia, Disco in Arghentina, si Santa isabel in Chile, Peru si Paraguay, si participa la un joint-venture numit CARHCO impreuna cu La Fragua si CSU, care opereaza peste 275 de magazine in Guatemala, Costa Rica, Honduras, El Salvador si Nicaragua.
Asia
In Asia, Ahold a dezvoltat conceptul de supermarketuri TOPS in Tailanda, Malaezia si Indonezia, care numaar in prezent circa 100 de supermarketuri.
andreea.melinte@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
