Marile puteri şi Iranul au pecetluit în noaptea de sâmbătă spre duminică, la Geneva, un prim acord istoric în vederea împiedicării extinderii programului nuclear iranian, însă Washingtonul şi Teheranul au afişat imediat divergenţe asupra problemei îmbogăţirii uraniului, relatează AFP.
După cinci zile de negocieri-maraton la Geneva şi o cenzură mediatică totală asupra atmosferei şi evoluţiei discuţiilor, Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Catherine Ashton a anunţat „un acord asupra unui plan de acţiune“ cu privire la controversatul program nuclear iranian. Ea se afla în mijlocul celor şase şefi ai diplomaţiilor ţărilor din Grupul 5Ă1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania) şi Iranului Mohammad Javad Zarif .
Simultan, la Washington, într-o intervenţie solemnă la Casa Albă, preşedintele american Barack Obama a oferit asigurări că acest acord obţinut cu greu „barează calea“ Republicii islamice către o bombă atomică.
Preşedintele Barack Obama a spus că va face totul - inclusiv să recurgă la forţă -, pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare. Occidentalii şi israelienii suspectează Teheranul că ascunde scopuri militare în spatele programului nuclear civil, lucru negat de regimul iranian.
Obama a avut grijă să catalogheze acest acord interimar pentru o perioadă de şase luni drept o „primă etapă importantă“, subliniind asupra unor „enorme dificultăţi“ care persistă în acest dosar ce provoacă tensiuni în cadrul comunităţii internaţionale de un deceniu. Omologul său iranian Hassan Rohani, un moderat care a lansat o politică de deschidere către Occident după ce a fost ales preşedinte în iunie, a salutat o înţelegere care va „deschide noi orizonturi“.
Ministrul său de Externe, Zarif, a salutat „un rezultat important, dar (care) este doar un prim pas“.
„Am creat o comisie comună pentru supravegherea aplicării acordului. Sper că cele două părţi vor putea avansa într-un mod care să poată să restabilească încrederea“, a declarat ministrul, referindu-se în special la Teheran şi Washington, care şi-au întrerupt relaţiile diplomatice în aprilie 1980.
Zarif a reafirmat totodată „dreptul inalienabil“ al ţării sale la îmbogăţirea uraniului. Textul de la Geneva conţine o „referire clară, potrivit căreia îmbogăţirea va continua“, a subliniat ministrul, foarte aplaudat de presa numeroasă şi delegaţia iraniene, la Geneva.
Dreptul la îmbogăţirea uraniului nu este menţionat în Tratatul de Neproliferare (TNP), semnat de Iran.
Această problemă se află în centrul îngrijorărilor occidentalilor şi israelienilor, care se tem că uraniu îmbogăţit la nivelul de 20% ar putea să fie utulizat de către regim pentru a obţine uraniu îmbogăţit la nivelul de 90% în scopuri militare, în pofida dezminţirilor Teheranului. Iranul afirmă că acest uraniu este destinat reactorului său de cercetare şi unor scopuri medicale.
Urmând după Zarif în faţa presei, duminică în zori, secretarul de Stat John Kerry a părut să-l contrazică. Acordul de la Geneva, a insistat el, „nu spune că Iranul are dreptul la îmbogăţirea (uraniului), orice-ar spune anumite comentarii de interpretare“.
„Iranul a acceptat să îşi suspende îmbogăţirea uraniului la un nivel de peste 5%. Iranul a acceptat să-şi degradeze sau să-şi convertească stocul de uraniu îmbogăţit la nivelul de 20%“, a precizat Kerry, care a evocat „o primă etapă“ dinaintea unei viitoare „faze mult mai dificile“.
Kerry, promotorul reluării negocierilor directe israliano-palestiniene, a vrut totodată să asigure Israelul, care s-a opus în mod feroce în aceste ultime săptămâni oricărei relaxări a sancţiunilor impuse inamicului său declarat.
Un acord nuclear „complet va face lumea (...), partenerii (Statelor Unite) din regiune şi aliatul israelian mai sigure“, a promis secretarul de Stat. În contextul în care relaţiile americano-israeliene traversează o criză, Kerry a declarat că „nu există nici cea mai mică diferenţă între (poziţiile) Statelor Unite şi Israelului cu privire la obiectivul final, care este acela ca Iranul să nu deţină bomba nucleară“.
Reacţia israelienilor nu s-a lăsat aşteptată. Biroul premierului Banjamin Netanyahu a denunţat un „acord prost care oferă exact ceea ce Iranul voia, şi anume ridicarea semnificativă a sancţiunilor şi menţinerea unei părţi semnificative a programului său nuclear“.
Cele cinci zile de negocieri s-au desfăşurat într-un mare hotel la Geneva, în care au fost cazate toate delegaţiile. Diplomaţii şi experţii din cadrul Grupului 5Ă1 au negociat începând de miercuri, în urma unui eşec la începutul lui noiembrie, după care li s-au alăturat miniştrii lor de Externe.
Marile puteri şi Iranul se aflau în căutarea unui acord interimar pentru o perioadă de şase luni, care să aducă garanţii asupra caracterului paşnic al programului nuclear, în schimbul unei relaxări „limitate“ a sancţiunilor care sufocă economia iraniană.
Preşedintele Obama a oferit asigurări că sancţiunile „cele mai dure vor continua să fie aplicate“, însă a îndemnat din nou Congresul să se abţină să adopte noi măsuri cu carcter punitiv împotriva Teheranului.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
