A început cursa pentru şefia FMI: Fostul ministru de finanţe britanic George Osborne vânează poziţia; numele lui Draghi e vehiculat de asemenea

În declaraţia în care acceptă decizia lui Lagarde de a renunţa temporar la atribuţiile din cadrul FMI şi-l numeşte pe David Lipton, managing director adjunct ca înlocuitor, boardul FMI nu oferă detalii privitoare la căutarea unui succesor al lui Lagarde, scrie Euractiv.

George Osborne, fost ministru de finanţe al Marii Britanii, a anunţat că i-ar plăcea să ocupe poziţia de şef al FMI, declarând prietenilor că este probabil cel mai bine poziţionat pentru a câştiga susţinere din partea Europei, Statelor Unite şi Chinei, relatează Financial Times.

După ce l-a susţinut recent pe Boris Johnson pentru poziţia de premier, Osborne, în prezent redac­tor-şef al publicaţiei londoneze Evening Standard, are de asemenea mari speranţe că va fi sus­ţinut de guvernul britanic.

Poziţia de managing director al Fondului a fost de­ţinută de un european în întreaga istorie de 75 de ani a fondului, dar niciun britanic nu a ocupat această po­ziţie. Oficialii guvernamentali au indicat că Marea Britanie ar putea ţinti această poziţie pentru a arăta că Brexitul nu i-a diminuat acesteia ambiţiile internaţionaliste.

Osborne ştie că obţinerea unei nominalizări tim­purii pentru rol este adesea esenţială pentru a avea succes, după ce a fost prima persoană care a susţi­nut-o pe Christine Lagarde pentru şefia FMI în 2011.

Un tehnocrat care este de asemenea potrivit pen­tru rol este Mark Carney, guvernator al Băncii Angliei. Carney este foarte cunoscut la FMI. Banca a re­fuzat să precizeze dacă acesta ar dori să fie luat în considerare pentru rol.

În mod neobişnuit, Carney ar putea găsi susţi­ne­re mai uşor din partea SUA şi Chinei decât zonei euro. SUA şi China deţin cea mai mare pondere individuală în voturile din cadrul boardul FMI.

Exitul timpuriu al lui Lagarde de la FMI va de­clanşa noi dezbateri în capitalele din întreaga lume cu pri­vire la oportunitatea menţinerii tradiţiei ca un european să fie desemnat ca lider al instituţiei sau ar trebui privit de către pieţele emergente pentru prima dată pentru ocuparea poziţiei, scrie Bloomberg.

Aranjamentul ca un european să conducă FMI şi un american să deţină frâiele Băncii Mondiale a fost menţinut la începutul acestui an când fostul oficial al trezoreriei americane David Malpass a devenit preşedinte al Băncii Mondiale.

Faptul că guvernele europene au susţinut fără probleme alegerea lui Malpass ar putea însemna că preşedintele american va fi dispus să le susţină la rândul lor alegerea pentru FMI.

Mark Sobel, fost director executiv american în cadrul FMI, arată că nu întrevede o schimbare a aranjamentului de această dată, în special după ce David Malpass a fost acceptat fără obiecţii în aprilie.

„Duopolul va fi menţinut. Europenii nu au vrut să obiecteze la numirea lui Malpass pentru că vor să ţină de poziţia FMI. Americanii nu vor avea obiecţii faţă de persoana propusă de europeni“, a declarat acesta pentru Euractiv.

Procesul de selecţie intră în responsabilitatea boardului FMI alcătuit din 24 de directori executivi care s-au angajat în trecut să selecteze şefii Fondului pe baza meritelor şi cu un vot unanim. În realitate, câştigătorii anteriori au fost mai întâi conveniţi între guvernele europene şi mai apoi confirmaţi de SUA.

Mandatul lui Lagarde urma să se încheie de-abia în iulie 2021, însă în Washington speculaţii privitoare la posibilii candidaţi se concentrau deja pe europenii con­si­deraţi drept candidaţi la poziţia de preşedinte BCE, printre care guvernatorul băncii centrale a Finlandei Olli Rehn, şeful băncii centrale franceze Villeroy de Galhau, preşedintele Bundesbank Jens Weidmann şi Benoit Coeure, membru al boardului executiv al BCE.

Unii analişti au sugerat de asemenea că actualul pre­şedinte al BCE, italianul Mario Draghi, care va îm­plini 72 de ani înainte de a părăsi BCE, ar putea candida la poziţia de şef al FMI, scrie Euractiv.

În opinia lui Ferdinando Giugliano, editorialist la Bloomberg, un schimb de poziţii între Lagarde şi Draghi ar fi extrem de benefic pentru economia mondială.

Draghi este cu siguranţă calificat pentru această poziţie, scrie Giugliano. Acesta are un background solid în economie, cât şi o istorie în controlarea cri­ze­lor în mod eficient şi obţinerea de consens politic în jurul deciziilor sale.

FMI are cu siguranţă nevoie de un lider de cali­tatea lui Draghi care să ducă mai departe munca lui Lagarde. „În cei opt ani de mandat, aceasta a resta­bilit credibilitatea instituţiei, a ajutat la restabilirea reputaţiei unui fond asociat în mod tradiţional cu austeritatea fiscală“, scrie editorialistul Bloomberg.

Din păcate, scrie Giugliani, există mai multe obstacole în calea numirii lui Draghi. Cel mai important este cel privitor la aranjamentul dintre europeni şi americani. Există de asemenea un argument puternic pentru alegerea unui şef asiatic, sud-american sau african pentru FMI. „Totuşi, un concurs pur meritocrativ nu l-ar pune în încurcătură pe Draghi“.

Draghi ar avea de asemenea nevoie ca regulile privind vârsta să fie schimbate la FMI. Potrivit acestora, managerii noi nu trebuie să aibă peste 65 de ani.

Mai important, scrie editorialistul Bloomberg, poate că Draghi s-a săturat de mari joburi internaţionale şi ar putea prefera o viaţă mai liniştită. „Totuşi, într-o vreme în care cooperarea globală este ameninţată, ar fi util ca Draghi să rămână pe scena mondială“, scrie Giugliano.