„Am crescut într-o societate în care tot ceea ce făceai era monitorizat, urmărit, înregistrat. Am prieteni care au avut probleme pentru că spuneau bancuri cu comunişti.“ Amintirile din copilăria şi începutul de adolescenţă din Ucraina comunistă - o poveste neverosimilă pentru americani sau vest-europeni şi o o experienţă familiară pentru aproape orice român şi est-european - sunt cele care i-au marcat cariera şi fundamentat apoi refuzul îndârjit de a colecta şi vinde datele personale ale utilizatorilor pentru a obţine bani din publicitate lui Jan Koum, fondatorul WhatsApp, aplicaţia care a fost cumpărată de Facebook pentru o sumă care a impresionat până şi Silicon Valley-ul: 19 miliarde de dolari pentru o firmă cu 55 de oameni şi venituri de circa 20 de milioane de dolari în 2013 de la cei aproximativ 450 de milioane de clienţi din întreaga lume.
Koum şi-a trăit copilăria şi primii ani de adolescenţă într-un mic sat de lângă capitala ţării, Kiev, într-o atmosferă tipică regiunii, care provoacă semne de mirare în SUA şi Occident: o casă fără apă caldă curentă, în care telefonul fix era folosit rar de părinţi de teamă că era ascultat, în care toată lumea se ferea că este urmărită de serviciile secrete.
O poveste est-europeană: şcoala cu toaleta în curte, casa fără apă caldă
„Şcoala nu avea nici măcar toaletă înăuntru. Imaginaţi-vă iarna din Ucraina, cu minus 20 de grade afară, în care copiii trebuia să iasă afară pentru a folosi toaleta. Societatea era foarte închisă. Eu nu am avut un computer până la 19 ani, dar am avut un abac“, a povestit el pentru revista Wired.
Singurul copil al unei casnice şi al unui diriginte de şantier, Jan Koum preţuieşte însă şi acum, când conduce un Porsche şi fuge din când în când din birourile WhatsApp din Statele Unite pentru a se antrena să boxeze, stilul de viaţă din copilărie, unul dintre motivele care îl fac să fie atât de pornit contra tumultuoasei lumi a publicităţii. Publicitatea ne face să cumpărăm lucruri de care nu avem nevoie şi de aceea ne angajăm în posturi pe care le urâm - pentru a ni le permite, spune el, citând un personaj din filmul Fight Club. „Publicitatea nu este doar o întrerupere a esteticii, o insultă adusă inteligenţei şi o întrerupere a gândurilor... O companie care vinde reclamă petrece mult timp pentru a colecta mai bine mai multe date despre utilizatorii săi. Când reclamele intră în scenă voi, utilizatorii, sunteţi produsul“, este mesajul afişat chiar şi acum pe pagina web a companiei.
Sosirea în SUA: a spălat pe jos şi a învăţat singur din cărţi despre reţelistică
Jan Koum a emigrat în SUA când avea 16 ani, împreună cu mama sa, în Mountain View, unde cei doi au primit cu sprijinul serviciilor sociale un apartament cu două dormitoare. Mama lui a lucrat ca babysitter, iar el spăla pe jos într-un magazin din apropiere pentru a susţine cheltuielile din gospodărie. După ce mama lui a fost diagnosticată cu cancer, cei doi au trăit din ajutoarele sociale.
Până la 18 ani învăţase singur noţiuni despre reţelele de computere cumpărând manuale folosite de la o librărie din apropiere, pe care le returna de îndată ce le citea, conform Forbes. În acea perioadă a intrat şi într-un grup de hackeri şi a ajuns să stea de vorbă pe chat cu unul dintre fondatorii reţelei Napster. Koum s-a înscris la Universitatea din San Jose, iar noaptea lucra pentru Ernst & Young.
Un an de relaxare în America de Sud
În anul 1997 s-a trezit lucrând faţă în faţă cu Brian Acton, angajatul cu numărul 44 al gigantului online american Yahoo!, alături de care a avut sarcina de a inspecta platforma de publicitate online a companiei. Timp de nouă ani, perioadă în care mama lui Koum a murit iar el a renunţat la facultate, cei doi au devenit prieteni, iar la un moment dat, în septembrie 2007, au decis să-şi dea demisia de la Yahoo!. Cu banii strânşi în cei nouă ani şi-au luat un an liber, pe care l-au petrecut în America de Sud, pentru a se destinde. Amândoi au încercat să se angajeze la Facebook, dar au fost refuzaţi. „Facem parte din clubul celor respinşi de Facebook“, glumesc cei doi.
După ce şi-a cumpărat un iPhone în ianuarie 2009, Koum a realizat că magazinul de aplicaţii al Apple va crea o nouă lume, plină de oportunităţi pentru dezvoltatorii de software. După discuţii cu mai mulţi prieteni, şi ei emigranţi din comunitatea rusă, lui Koum i-a venit ideea că ar fi extraordinar ca în dreptul fiecărui nume din agendă să apară date despre ce face fiecare prieten în acel moment. Nu ştia însă să scrie soft pentru iPhone, astfel că a apelat la un programator, rus şi el, găsit pe un site - rentacoder.com (închiriază un programator).
„Care e treaba?“
Pe 24 februarie 2009, când aplicaţia încă nu era scrisă, el a înfiinţat compania WhatsApp - nume pe care l-a ales instantaneu pentru că suna ca întrebarea „What’s up?“ - „Ce mai faci, care-i treaba?“. Apoi, zile întregi, Koum a scris codul din spatele aplicaţiei, care să permită sincronizarea aplicaţiei cu orice număr de mobil din lume.
Primele versiuni ale aplicaţiei au fost pline de probleme, softul se bloca mereu, astfel că la un moment dat Koum se gândise să renunţe. „Ai fi un idiot dacă ai renunţa acum. Mai încearcă vreo câteva luni“, i-a spus Acton.
Salvarea a venit însă de la Apple, care a introdus un sistem de notificări prin care o aplicaţie putea afişa pe ecran un mesaj chiar dacă nu era folosită în acel moment. WhatsApp a introdus imediat facilitatea - la fiecare schimbare a mesajului afişat de fiecare utilizator („sunt la sală“, „nu pot vorbi“ etc.) toţi prietenii cu care era conectat erau notificaţi printr-un asemenea mesaj. Atunci utilizarea aplicaţiei a devenit virală, iar Koum - care urmărea de la el de acasă schimbul de mesaje - şi-a dat seama că a creat un serviciu de mesagerie instantanee.
Salvaţi de Apple
În acea perioadă în care singurul serviciu gratuit de mesagerie funcţional era BlackBerry Messenger - care funcţiona însă doar pe telefoanele companiei canadiene RIM - iar rivali precum Skype sau Google Gtalk erau mai greu de utilizat, Koum a lansat varianta a doua a aplicaţiei, cu un modul care permitea schimbul de mesaje. Faţă de Skype, de exemplu, WhatsApp era uşor de utilizat pentru că numele de utilizator era chiar numărul de mobil. Imediat după lansarea variantei 2.0 numărul de utilizatori a explodat la 250.000. Koum s-a dus în vizită la Acton, care nu avea o slujbă în acel moment, pentru a discuta despre aplicaţie. Câteva luni mai târziu Acton convingea cinci prieteni, foşti colegi de la Yahoo!, să investească 250.000 de dolari în aplicaţie, devenind astfel cofondatori.
Suntem ca yin şi yang, povesteşte după câţiva ani Acton. „Eu sunt naivul optimist, el este mai paranoic. Eu sunt atent la facturi şi taxe, el este atent la produs. El este CEO. El se asigură că lucrurile se întâmplă“.
SMS-ul este o tehnologie moartă, ca aparatele de fax
Compania era deja asaltată la finele anului 2009 de mesaje de la utilizatorii de iPhone-uri care erau încântaţi de ideea de a trimite mesaje gratuit în întreaga lume şi către utilizatorii de BlackBerry sau Nokia. Programatorul chemat să realizeze versiunea pentru BlackBerry era sceptic în legătură cu succesul aplicaţiei, însă Koum avea să-i explice de ce situaţia era alta. „În alte ţări din lume fiecare mesaj SMS este plătit, iar cele internaţionale sunt chiar foarte scumpe - nu peste tot este situaţia din SUA, unde utilizatorii primesc pachete nelimitate. SMS-urile sunt o tehnologie moartă, la fel ca un aparat de fax din anii ’70, care a rămas o vacă de muls pentru operatorii de telefonie mobilă.“ La începutul anului 2010 compania avea venituri de circa 5.000 de dolari pe lună, iar în 2011 era una din primele 20 de aplicaţii din SUA. Koum refuza şi atunci interviurile şi investiţiile în marketing. „Ambele sunt ca praful - dacă îl ridici în aer îţi intră în ochi şi nu te mai concentrezi pe produs.“
Cel mai insistent câştigă: o întâlnire după opt luni de încercări
Şi solicitările pentru întâlniri ale fondurilor de investiţii erau respinse pe bandă rulantă. Dar unul din partenerii puternicului fond de investiţii Sequoia Capital, Jim Goetz, a fost mai insistent decât cei mai insistenţi rivali, obţinând după opt luni o întâlnire cu cei doi fondatori. După mai multe discuţii, un „baraj“ de întrebări şi promisiunea că nu va forţa introducerea publicităţii între mesaje, Goetz obţinea semnăturile pe o primă investiţie: 8 milioane de dolari.
După încă doi ani de zile, când compania avea 50 de angajaţi şi 200 de milioane de utilizatori, Sequoia realiza o a doua rundă de investiţii: 50 de milioane de dolari care evaluau compania la 1,5 miliarde de dolari.
WhatsApp funcţionează pe toate platformele software mobile importante şi nu păstrează copii ale mesajelor transmise între utilizatori pentru a păstra confidenţialitatea convorbirilor - o facilitate considerată importantă de Koum. „Experienţele din copilărie l-au făcut să aprecieze o comunicare care nu era monitorizată sau interceptată. Este categoric un mod de abordare diferit pentru o aplicaţie, inspirat de experienţa lui Jan, care a copilărit într-o ţară comunistă cu servicii secrete ale poliţiei“, a scris Jim Goetz, unul dintre partenerii Sequoia.
Înapoi la cantina socială
Februarie 2014. La cinci ani de la fondarea WhatsApp, cei doi fondatori şi reprezentantul Seqouia Capital merg cu maşina în faţa unei clădiri scoase din uz, pe geamul căreia sunt semnate hârtiile prin care cei trei devin miliardari. Este cantina socială în faţa căreia adolescentul est-european stătea la coadă pentru tichete de masă imediat după ce emigrase în SUA.
1,5 milioane de utilizatori WhatsApp în România
Operatorul de telefonie mobilă Cosmote România - parte a gigantului german Deutsche Telekom - care a semnat la finele anului trecut un parteneriat cu WhatsApp prin care oferă trafic de date gratuit pentru aplicaţie pentru unele categorii de clienţi, a precizat pentru ZF că această campanie a avut “un foarte bun ecou” în rândul clienţilor, fără a oferi date suplimentare despre numărul utilizatorilor.
Oficialii de la Cosmote au precizat că traficul de date gratuit pentru aplicaţia WhatsApp este disponibil până în data de 23 februarie.
Potrivit estimărilor obţinute de ZF de pe piaţa de telecom, Cosmote are câteva sute de mii de utilizatori de WhatsApp în reţea, iar la nivelul întregii pieţe din România baza de clienţi a aplicaţiei ar fi de aproximativ 1,5 milioane. Având în vedere preţul de circa 40 de dolari pe utilizator plătit de Facebook pentru fiecare utilizator de WhatsApp se poate estima că România a avut o contribuţie de 60 de milioane de dolari în tranzacţie.
Au scos de 50 de ori investiţia
Fondul de investiţii Sequoia Capital, înfiinţat în anul 1972, va câştiga de 50 de ori suma investită în WhatsApp odată cu tranzacţia record încheiată cu Facebook. Sequoia, singurul fond care a susţinut WhatsApp, a investit în total aproape
60 de milioane de dolari în companie şi este pe cale să primească înapoi 3 mld. dolari. Fondul are un istoric remarcabil de investiţii în compani de înaltă tehnologie, fiind un acţionar timpuriu în companii precum Apple, Google, Yahoo! şi Oracle. În 2012 Sequoia a investit în Instagram cu câteva zile înainte ca start-up-ul să fie cumpărat de Facebook pentru un miliard de dolari. Fondul a fost şi singurul investitor în YouTube, cumpărat de Google în 2006 pentru 1,65 mld. dolari.
Cea mai mare tranzacţie din internet din 2001 încoace. New York Times: „O nouă culme a delirului” din IT
Compania americană Facebook, cea mai mare reţea socială din lume, a semnat un acord pentru achiziţia cu 19 miliarde de dolari a WhatsApp, compania cu 55 de angajaţi care a lansat o aplicaţie pentru smartphone-uri care le permite utilizatorilor să-şi transmită mesaje prin internet evitând costurile impuse de operatori pentru SMS-uri, o tranzacţie fabuloasă chiar şi judecată după standardele Silicon Valley şi care dă aripi evaluărilor considerate şi aşa uriaşe obţinute de alte start-up-uri din industria tehnologiei, scrie Wall Street Journal.
„Delirul” achiziţiei de start-up-uri de tehnologie a atins noi culmi miercuri, când Facebook a anunţat că a agreat să cumpere cu 19 miliarde de dolari WhatsApp, o aplicaţie de mesagerie online, despre care nu se ştie exact câte venituri generează, a scris la rândul său New York Times. Tranzacţia vine după ce WhatsApp a avut într-adevăr un parcurs spectaculos: înfiinţată în anul 2009 de un ucrainean - Jan Koum - şi un american - Brian Acton - compania a ajuns la o bază de 450 de milioane de utilizatori, mai mare decât cea a Twitter - mai repede decât orice altă companie online în istorie. Tranzacţia este cea mai mare din industria internetului de la fuziunea de 124 de miliarde de dolari a Time Warner cu AOL în anul 2001, notează Bloomberg.
De asemenea, aceasta este cea mai mare tranzacţie cu un start-up tehnologic din ultimii ani, peste tranzacţia Facebook – Instagram (1 mld. $) sau Microsoft – Skype (8,5 mld. $). Achiziţia WhatsApp este un succes şi pentru puternicul fond de investiţii Sequoia Capital, singurul care a finanţat creşterea companiei: pachetul de acţiuni cumpărat cu 60 de milioane de dolari valorează acum circa 3 miliarde de dolari, notează Wall Street Journal. Reţeaua socială condusă de Mark Zuckerberg va plăti 4 miliarde de dolari cash pe WhatsApp şi alte 12 miliarde de dolari în acţiuni.
Tranzacţia ajunge însă la o valoare totală de 19 miliarde de dolari în condiţiile în care angajaţii şi fondatorii WhatsApp vor primi în plus şi acţiuni în valoare de 3 miliarde de dolari, pe care le vor putea vinde în următorii ani. Facebook va plăti practic 40 de dolari pe fiecare utilizator de WhatsApp - un preţ care arată cât de departe este gata să meargă Mark Zuckerberg pentru a-şi apăra poziţia de reţea socială dominantă, scrie New York Times. Potrivit Forbes, Jan Koum deţinea 45% din companie.
Anul trecut WhatsApp a avut venituri minuscule, de doar 20 de milioane de dolari, conform aceleiaşi surse. WhatsApp are venituri foarte mici, notează şi New York Times fără a avansa o cifră. Serviciul WhatsApp costă 0,99 de dolari pe an, iar primul an de utilizare este gratuit. Compania a refuzat cu încăpăţânare să afişeze reclame. WhatsApp va continua să funcţioneze independent şi îşi va păstra brandul, potrivit Facebook.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
