Caută doar în titlu
Business Hi-Tech

Lupta pentru internet a început. XTB: Big Tech intră în lupta geostrategică. Fărâmiţarea internetului este aproape

Înfruntarea dintre Australia şi Facebook (pe tema unor plăţi către firmele din mass-media pentru a continua preluarea ştirilor) nu este un aspect izolat, ci mai degrabă parte a unui larg fenomen nou, arată o analiză semnată de Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul casei de brokeraj XTB.

Bariere, ziduri, supape şi repere de control au fost propuse sau sunt pe cale de a fi instituite deja. În spatele acestora, un corpus de preocupări din sfera autorităţilor guvernamentale: au anumite firme de tehnologie prea multă putere? Intră unele dintre ele în sfera mai largă a interacţiunilor de ordin geopolitic? Profită unele dintre ele de pe urma unei alocări imperfecte a beneficiilor economice în raport cu eforturile? Se ajunge astfel la o întrebare justificată: Se poate fărâmiţa Internetul? Termenul propus, splinternet, include o referinţă la ruperea unor 'aşchii' din fibra presupus unitară a Internetului.

Realitatea arată deja o varietate mare de acces la servicii de Internet în funcţie de jurisdicţie: în China, accesul la Google, Facebook sau Whatsapp este limitat (deşi în general posibil prin utilizarea unor reţele de tip VPN, accesibile mai degrabă cunoscătorilor decât publicului larg). Pe de altă parte, recent, SUA a avut în vedere interzicerea TikTok şi WeChat. Iar India a operat deja blocarea TikTok şi a unui număr important de alte aplicaţii dezvoltate în China.

Astfel, tendinţa de punere pe pauză a globalizării, dublată de unele mişcări de respingere poate fi un factor suplimentar în accelerarea divizării Internetului. Deşi curentul general pare a fi în defavoarea companiilor gigant din IT (nici Alibaba nu stă foarte bine în raport cu autorităţile din China), acestea nu sunt lipsite de apărare: bazele imense de clienţi, valoarea adusă de interconectivitate sau chiar un fenomen numit de psihologi ”adicţie” ar putea tempera pornirile de reglementare severă ale autorităţilor dornice de a evita măsuri nepopulare într-o perioadă dificilă. Mai mult, deşi trenul reglementării a pornit deja, el nu este la fel de ”motivat” în toate jurisdicţiile, permiţând un ”joc” de alocare diferenţiată a resurselor, către acele regiuni văzute mai tolerante.

Vor ajunge companii precum Google sau Facebook să plătească sume importante pentru preluarea ştirilor? Probabil că, în unele regiuni (de altfel aliate SUA, precum Europa sau Australia), da, cu integrarea costului în modul de operare a afacerii.

Vor avea succes demersurile de spargere a unor blocuri precum Facebook/Whatsapp sau Google/YouTube? Aici, un răspuns direct e net mai dificil de dat. Amprenta majoră a acestor servicii permite o monetizare în creştere, pe măsura unei concentrări (nedorite de unii utilizatori, dar tolerate, se pare, de majoritatea) a datelor şi implicit a zonei de influenţă. Amenzile şi separările unor fluxuri de date par a fi varianta mai probabilă, deşi noua administraţie americană se arată mai hotărâtă în a lua decizii dure (pe această temă) în raport cu cea anterioară, iar numeroase anchete sunt în derulare. Forma de reglementare a confidenţialităţii datelor personale va fi probabil ajustată în China şi în alte regiuni. Europa, cu reglementarea GDPR, a deschis drumul, oferind în acelaşi timp un set de reguli generale, o bază pentru discuţii în alte jurisdicţii. Este probabil loc pentru dialog la nivel global, în încercarea de a stabili un set minimal de bază agreat în mai multe regiuni geografice.

Indicele Nasdaq (format din cele mai mari companii nefinanciare cotate pe piaţa mai largă NASDAQ, cuprinde atât companii din Statele Unite, cât şi străine, reprezentând industrii precum inclusiv tehnologie, retail, sănătate, media şi biotehnologie) a atins pe 16 februarie un nou vârf istoric, şi, cu toate ajustările de atunci (scăderile apropiindu-se de 2 cifre recent, înaintea unei reveniri luni), este cu 50% peste valoarea de acum 1 an.

Cu valori de piaţă fără precedent sau aproape de niveluri record (Tesla primeşte menţiune specială, cu scăderi de aproape o treime din maxime în ianuarie-februarie, recuperând pe 1 martie la ora 18.40 la 23%) sunt companiile de tehnologie din SUA mai vulnerabile la corecţii? Atunci când modelele de evaluare bazate pe creştere pe termen lung se întâlnesc cu bariere ale realităţii, volatilitatea se apropie. Investitorii nu se vor grăbi, însă, să se retragă din acţionariat înaintea unui calendar restrictiv perceput drept inevitabil, iar fenomenul de spargere a Internetului se derulează, mai probabil, pe termen foarte lung.

Pentru orizontul apropiat, înainte de vară, pieţele vor trage mai degrabă cu ochiul la nivelul dobânzilor la titluri de stat şi la mersul redeschiderii economiei. De aici se pot infiltra cele două mari riscuri la adresa evaluărilor înalte din sectorul IT american.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.