Codul Constructiilor este un document propus spre aprobare de catre Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC), organismul de stat care supravegheaza piata de constructii sanctionand, in baza legii, constructorii sau proiectantii. Sanctiunile acordate de ISC insa, 1.800 de amenzi in valoare de peste 500.000 euro in primele opt luni, se datoreaza uneori atat unor cauze de natura mai degraba birocratica, cat si lipsei de calificare a fortei de munca.
"Ne confruntam cu foarte multe probleme. Una dintre ele este lipsa documentelor clare privind dreptul de proprietate asupra terenului sau a cladirii. Sunt incalcari ale legii care au loc si din necunoasterea sau din neaplicarea legii chiar de catre functionarii publici pentru ca le este greu sa observe de pe plansa nerespectarea unei anumite cerinte", explica Dorina Nicolina Isopescu, inspector general de stat in cadrul ISC. Ea a dat exemplul unor functionari publici, de la primarii, care cer investitorilor care vor sa construiasca
mai multe avize decat au de fapt nevoie, nu din rea vointa, ci pentru a fi siguri ca nu incalca vreo prevedere legala.
500 de amenzi in doua luni
Din cele 1.800 de amenzi, 950 au fost acordate din cauza nerespectarii Legii 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor in constructii, restul de 850 fiind aplicate in urma incalcarii Legii 10/1995, privind calitatea in constructii. De remarcat este ca 500 dintre ele au fost acordate in ultimele doua luni, confirmand din nou ca perioada de vara este cea mai dinamica pentru constructori.
Daca in cazul amenzilor date pentru nerespectarea cerintelor autorizarii executarii unele au fost urmarea unor erori birocratice, respectiv interpretarea gresita a legii sau nerespectarea procesului de autorizare, sanctiunile acordate pentru calitate au motive mai clare.
"Daca ne gandim la calitatea lucrarilor din constructii ne lovim de aspectul legat de calitatea fortei de munca. Avem o forta de munca a carei calificare este de la suficient in jos, pentru ca cei bine calificati au preferat sa plece peste granita sa lucreze contra unor salarii mai mari", considera Isopescu.
Lipsa muncitorilor calificati de pe piata constructiilor, subliniata si de Laszlo Borbely, ministrul dezvoltarii, dar si de marea majoritate a patronatelor acestei bresle, se resimte, in mod inedit, invers proportional in cazul salariilor, adica o forta de munca mai putin calificata va castiga din ce in ce mai mult pentru ca angajatorul nu are alte solutii.
Lipsa de calificare a muncitorilor, dar si dorinta unor anumiti investitori sau contructori de profituri cat mai mari a dat nastere unui alt fenomen: lipsa activitatilor din constructii in timpul anotimpului friguros. Daca in state ca Germania, Anglia, Franta sau Spania, constructorii fac tot posibilul pentru a-si izola cat mai bine santierele pentru a continua activitatea, in Romania, cu putine exceptii, ele sunt lasate sa inghete, iar muncitorii fara munca.
"Printr-o organizare eficienta sunt activitati care pot fi facute si pe timpul anotimpului friguros. Aceasta e o problema despre care noi invatam in scoala, dar pe care nu o punem in aplicare, in primul rand pentru ca proprietarii companiilor de constructii considera profitul un venit personal si mai putin ca un mijloc de crestere a companiei, neinvestind in utilaje specifice sau specialisti care sa dirijeze astfel de lucrari", afirma inspectorul general de stat.
Codul Constructiilor, clarificarea mult asteptata
Depus spre dezbatere publica inca de acum aproape un an, Codul Constructiilor va reprezenta solutia unei situatii in care lacunele sau contradictiile legislative dau dureri de cap constructorilor, administratiei publice si inspectorilor.
"Prin elaborarea acestui cod ne propunem sa realizam o unificare a legislatiei in ceea ce priveste amenajarea teritoriului si urbanismul, proiectarea lucrarilor de constructii, autorizarea executarii si executarea constructiilor precum si alte probleme de interes maxim", spune Isopescu.
Codul Constructiilor, in forma propusa de ISC va sistematiza si corela domeniile mentionate mai sus intr-o structura unitara, eliminand disfunctionalitatile aparute pana acum si va clarifica aspectele privind armonizarea legii constructiilor la principiile si reglementarile UE.
Printre noutatile pe care le va aduce codul se numara eliminarea discriminarii intre mediul urban si cel rural, respectiv exercitarea controlului calitatii si pentru imobilele din mediul rural si, unul dintre cele mai importante lucruri, pentru proiectanti si pentru administratiile locale, clarificarea relatiilor de subordonare dintre Planul de Urbanism General (PUG), Planul de Urbanism Zonal (PUZ) si Planul de Urbanism de Detaliu (PUD).
Pe principiul cunoscut proiectantilor si investitorilor drept "PUZ-ul bate PUG-ul", o serie intreaga de imobile au fost construite dupa norme care incalcau, intr-o anumita masura, prevederile PUG-ului, inversand astfel relatia dintre cele doua planuri, PUZ-ul fiind in mod normal subordonat PUG-ului. Bresa legislativa a fost observata si de o echipa de specialisti francezi, care au atras atentia acum cateva luni ca definirea si raza de acoperire a celor doi termeni poate crea confuzie, afectand in final "sanatatea estetica" a oraselor.
O alta prevedere foarte importanta este cea a asigurarii obligatorii a constructiei respective, atat in timpul edificarii, cat si pe toata perioada locuirii ei. O astfel de cerinta ar putea oferi un raspuns situatiilor in care unii locuitori raman fara case in urma unor fenomene naturale de tipul uraganelor sau a ploilor, oferind in acelasi timp si garantia unei atentii mult mai mari a constructorului in executia acesteia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
