ZF agresiv, un indice care are in componenta unele dintre cele mai volatile actiuni de pe Bursa, a urcat in prima jumatate a anului cu 57,8%, fiind de departe cel mai bun plasament al anului 2009.
Din portofoliul ZF Agresiv fac parte un numar de 14 actiuni, cu o pondere fiecare de sub 10%, cele mai ridicate expuneri fiind pe titlurile Oltchim, Biofarm, Alumil, Broker Cluj. Portofoliul are cele mai mici expuneri, de circa 5,6%, pe titlurile Impact si SIF Moldova.
La mare distanta de randamentul adus de portofoliul ZF Agresiv se situeaza performanta indicelui BET-FI, al celor cinci societati de investitii financiare, cu un plus de 32%. Astfel, pentru 100.000 lei investiti la inceput de an, cele cinci SIF-uri au adus un castig de 32.000 lei la inceputul lunii iulie.
Desi toate estimarile de la inceput de an treceau actiunile pe lista neagra, randamentele din prima jumatate a anului pozitioneaza Bursa pe primul loc in topul celor mai profitabile plasamente. "Nu cred ca ar fi fost cineva care sa intre pe actiuni la inceputul anului, poate doar speculatorii. Riscul pe care ar fi trebuit sa si-l asume ar fi fost prea mare, pentru ca Bursa a cunoscut o volatilitate salbatica in prima jumatate de an", a spus Daniel Stifter, directorul general al EFG Mutual Funds Management.
Portofoliul ZF Conservator se situeaza pe locul al treilea cu un randament de aproape 26% in 2009. Din componenta portofoliului fac parte actiunile celor cinci SIF-uri, ale bancilor Erste, Transilvania si Carpatica, precum si Rompetrol Rafinare si Oil Terminal. Fondurile de actiuni au adus in aceeasi perioada un randament mediu de 22%, peste cresterea raportata de indicele BET, al celor mai lichide zece companii listate.
Daniel Stifter, director general la societatea de administrare a investitiilor EFG Mutual Funds Management, este de parere ca investitia in actiuni supune investitorul unui risc mult mai mare decat profitul obtinut. "Nu cred ca riscul asumat poate compensa castigurile din prima jumatate a anului. Actiunile sunt plasamente riscante in sine, insa acum traversam o perioada de risc sistemic generat de criza mondiala. Intr-o perioada normala, riscul poate fi administrat si cuantificat, insa acum este foarte dificil", a spus el.
Marius Olteanu, director executiv la societatea de administrare SIRA, este insa alta parere:
"Este adevarat ca lucrurile la nivel macroeconomic nu stau foarte bine. Insa exista precedente care confirma teoria ca Bursa anticipeaza mersul economiei cu pana la sase luni. O lectie invatata din pierderile de anul trecut este ca nu trebuie sa iti pierzi initiativa si nici curajul. Trebuie sa te detasezi si sa cauti solutii", a spus Olteanu.
Aurul, plasament favorit pe timp de criza, a adus un randament de 10,5% in prima jumatate a anului. Plasamentul in aur este insa inaccesibil investitorilor individuali locali, pentru ca nu exista o piata unde acestia sa poata cumpara sau vinde aur.
Cei care au avut curajul de a intra pe Bursa la inceputul anului a trebuit sa reziste tentatiei dobanzilor bancare, care in anumite perioade au venit cu promotii ce au atins si 15% pe an pentru perioade de cateva luni.
"Dobanzile oferite de banci au inhibat investitiile in actiuni in 2009. Deschizand un depozit se putea castiga pana la 15% fara efort si fara risc", a continuat Stfiter.
Prabusirea dramatica a Bursei din 2008 si dobanzile irezistibile oferite de banci la depozite au decimat numarul investitorilor care ar fi fost dispusi sa plaseze in actiuni la inceputul lunii ianuarie, lasandu-i in piata doar pe cei cu stomacul tare.
Olteanu este de parere ca depozitul bancar este "pentru cei care vor sa castige fara sa faca nimic. Daca esti pregatit sa depui un efort, sa judeci, sa iti faci o strategie, atunci mergi pe Bursa. Din doua sau trei trenduri intermediare de crestere pe Bursa poti castiga dobanda pe trei sau patru ani", a spus el.
Depozitele bancare au adus randamente medii mai mici de 10% in prima jumatate de an. Mai exact, daca un investitor si-ar fi deschis cu 100.000 lei un depozit in euro, ar fi castigat din dobanda si din deprecierea monedei nationale 8.600 lei, in timp ce un depozit in lei i-ar fi adus un profit de 7.500 lei.
Cum volatilitatea pe Bursa este departe de a se fi calmat, iar dobanzile bancare incep sa dea primele semne de scadere, ce strategie de investitii este cea mai profitabila pentru urmatoarea jumatate de an?
Stifter de la EFG MFM spune ca multi dintre investitori au preferat sa isi lichideze detinerile pe actiuni, marcand pierdere, pentru a-si deschide un depozit bancar cu care sa isi acopere macar partial pierderea bursiera. Acestia vor renunta la plasamentul in depozite si vor reveni in actiuni doar atunci cand piata va da semne ca "a atins fundul sacului", in toamna sau spre finalul acestui an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
