Acţiunile băncilor din Italia înregistrau scăderi semnificative în după-amiaza de după anunţul guvernului de la Roma prin care s-a aplicat un impozit excepţional de 40% pe profiturile „în exces” ale creditorilor, obţinute ca urmare a campaniei de înăsprire a politicii monetare.
La finalul şedinţei de tranzacţionare de marţi 8 august, acţiunile BPER Banca coborau cu 10,6%, în vreme ce Intesa Sanpaolo scădea cu 8,4%, iar Banco BPM, UniCredit şi Finecobank se depreciau cu 5,6% până la 9,4%. Indicele de referinţă FTSE-MIB era pe minus cu 2,3%, conform CNBC.
Efectele erau văzute şi în afara Italiei, Deutsche Bank şi Commerzbank – cele mai mari bănci din Germania – pierzând 2,5-3,5% pe bursa de la Frankfurt. La Bursa de Valori Bucureşti, cele două bănci din indicele principal BET, Banca Transilvania şi BRD SocGen, afişau scăderi de 0,5%, respectiv 1,4%. Totodată, acţiunile Erste Group Bank coborau cu 2%, iar Patria Bank se deprecia cu 4%. Vicepremierul italian Matteo Salvini declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că taxa de 40% pe profiturile suplimentare ale băncilor (windfall tax) obţinute din creşterea ratelor dobânzilor va fi folosită pentru a reduce taxele şi pentru a oferi sprijin financiar deţinătorilor de credite ipotecare, gospodăriilor şi întreprinderilor.
„Este suficient să ne uităm la profiturile băncilor din prima jumătate a anului 2023 pentru a ne da seama că nu vorbim de câteva milioane, ci chiar de miliarde”, spune Salvini. Taxa unică va fi egală cu aproximativ 19% din profitul net al băncilor pentru anul în curs, estimează analiştii grupului bancar american Citi pe baza datelor disponibile în prezent.
„Considerăm că această taxă este negativă pentru bănci, având în vedere atât impactul asupra capitalului şi profitului, cât şi asupra acţiunilor băncilor. Noul impact simulat este mai mare decât simularea pe care am efectuat-o în aprilie”, adaugă Azzura Guelfi, analist la Citi. Impozitul se va aplica veniturilor "excedentare" nete din dobânzi atât în 2022, cât şi în 2023, ca urmare a majorării ratelor dobânzilor, şi se va aplica asupra veniturilor nete din dobânzi care depăşesc o creştere anuală de 3% în 2022 faţă de nivelurile din 2021 şi o creştere anuală de 6% în 2023 faţă de 2022. Băncile sunt obligate să plătească impozitul în termen de şase luni de la încheierea exerciţiului financiar. „Introducerea acestei taxe (care a fost discutată, apoi lăsată în aşteptare) ar putea determina băncile italiene să îşi majoreze costul depozitelor, iar acest lucru vine după o rundă de rezultate în care fiecare bancă şi-a majorat previziunile pentru 2023 privind veniturile nete din dobânzi, asumându-şi o încetinire a creşterii în S2”, continuă Citi.
