Fondurile monetare au inregistrat in aprilie cele mai mari subscrieri din istoria fondurilor mutuale romanesti, in conditiile in care bancile au operat deja reduceri ale dobanzilor oferite la depozitele bancare. De cealalta parte, fondurile de actiuni au atras sume modeste de la investitori, chiar daca au raportat randamente de peste 60% in ultimele doua luni, pe fondul revenirii puternice a Bursei de la Bucuresti.
Administratorii explica acest paradox prin faptul ca fondurile monetare atrag clienti din randul persoanelor care detin depozite bancare, baza de potentiali investitori fiind mult mai mare decat in cazul fondurilor de actiuni.
De ce investesc romanii in fonduri monetare?
Fondurile monetare sunt pe val, dupa ce ani de zile au fost considerate instrumente adresate in primul rand investitorilor persoane juridice (companii si IMM-uri). Administratorii bancari, care detin monopolul pe fonduri monetare, au intrat intr-o competitie de popularizare si de vanzare a acestor fonduri incepand de la finalul anului trecut. Astfel, fondurile monetare au devenit accesibile si investitorilor de retail.
"Investitorii din fondurile monetare provin in mare parte din bazinul de clienti ai bancii, este foarte greu sa vinzi acest produs in afara grupului. Clientilor cu depozite le sunt prezentate si fondurile monetare, acestora fiindu-le destul de usor sa investeasca in fonduri monetare pentru ca au un grad de risc scazut si tintesc spre un randament peste media dobanzilor bancare", a spus Daniel Stifter, directorul general al societatii EFG Mutual Funds Management care administreaza fondul monetar Bancpost Plus.
In luna aprilie, 8.824 de investitori noi au intrat in fondurile monetare cu un maxim de aproape 6.000 de clienti atrasi de Simfonia 1, fond administrat de BRD Asset Management. La sfarsitul lunii aprilie, aproape 28.000 de persoane investeau in fonduri monetare, dintre care 2.200 erau persoane juridice. Acestea controlau peste 50% din activele de 665 mil. lei ale celor cinci fonduri monetare. In comparatie, fondurile de actiuni aveau putin peste 12.000 de investitori si active de 102 mil. lei.
Cine sunt investitorii in fonduri monetare?
Profilul investitorului de retail in fonduri monetare este cel al unei persoane cu varsta cuprinsa intre 40 si 50 de ani, conservator si prudent, la anumite fonduri monetare, cum este Bancpost Plus, inregistrandu-se o pondere mai ridicata a investitorilor de gen feminin, potrivit administratorilor.
"Nu cred ca intrarile nete record ale fondurilor monetare s-au datorat investitorilor de retail, ci mai degraba unor investitori mari din grupul financiar la care apartin fondurile. Piata monetara este in scadere si este destul de greu de crezut ca in acest moment investitorii au decis sa intre cu asemenea sume record", a spus Walter Blaj, director general adjunct al societatii Globinvest care administreaza fondul de actiuni Napoca.
Decizia de a investi in fondul monetar al bancii este luata de investitor "din inertie": intelege cum functioneaza un fond monetar folosind modelul unui depozit bancar sau cont curent. Fondul moentar este mai lichid, mai exact investitorul isi poate retrage banii oricand fara a pierde profitul, spre deosbire de depozitul bancar la termen, a carui dobanda este strict legata de perioada. Investitorii nu aleg fondurile monetare pentru ca un plan de investitii sau de economisire si privesc de cele mai multe ori fondul monetar ca pe un "complement" al depozitului, spun administratorii.
De ce nu a adus raliul Bursei bani in fondurile de actiuni?
"Reactia si comportamentul investitorilor sunt decalate fata de evolutia pietei. Mai intai apar cresterile si mai apoi investitorii cumpara unitati de fond. In contextul actual, trebuie sa mai treaca ceva timp pentru ca investitorii sa isi recapete increderea si implict sa investeasca in produse cu risc ridicat cum sunt fondurile de actiuni", a spus Blaj.
Fondul de actiuni Napoca a atras in aprilie subscrieri de aproximativ 580.000 de lei, suma provenind de la investitori vechi ai fondului care si-au mai crescut expunerea.
"Aproape 90% din subscrierile inregistrate in aprilie de fondul Napoca au provenit de la investitori mai vechi de doi ani, care si-au crescut astfel participatia la fond. Cred ca va mai dura pana vom vedea investitori noi facand subscrieri la fondurile de actiuni", a explicat Blaj.
Desi randamentele pe luna martie ale fondurilor de actiuni au atins un maxim de 30%, in timp ce mare parte din fondurile monetare au marcat randamente mai mici de 10%, investitorii au preferat fondurile monetare in aprilie.
Odata cu scaderea dobanzilor bancare, anticipata de reducerea ratei dobanzii de referinta cu 0,5 procente pana la 9,5 procente la inceputul lunii mai, se va mai tempera din efervescenta fondurilor monetare. Pe de alta parte, daca Bursa isi continua crestera investitorii s-ar pute reorienta spre fondurile de actiuni.
"Daca vor scadea dobanzile bancare, fondurile monetare nu vor mai putea performa la cote asa de ridicate decat un semestru sau poate pana la sfarsitul anului, pentru ca de atunci sa asistam la un transfer al investitorilor spre fondurile diversificate si cele de actiuni", a conchis Stifter.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
