Bursa americană a închis prima şedinţă a lunii octombrie cu scăderi puternice, indicele S&P 500 marcând un minus de 1,5%, urmat de corecţii ale burselor europene de până la un minus de 3 % pentru bursa italiană în şedinţa de ieri. La Bucureşti, bursa s-a aliniat tendinţei de pe pieţele externe, indicele BET raportând un minus de 0,6%, iar indicele companiilor din energie- un minus de circa 1%. Rulajele pe bursa de la Bucureşti au scăzut până la 5 mil. euro.
În mod tradiţional luna octombrie trezeşte amintiri deloc frumoase pentru investitori, în această lună având loc crah-urile bursiere din 1929 şi 1987. În acest an investitorii au în luna octombrie o listă mai lungă de „demoni“ de înfruntat: de la schimbarea politicii monetare a Fed, banca centrală a SUA, şi încetinirea creşterii economice la riscurile geopolitice din Ucraina şi Hong-Kong.
Ieri, Banca Centrală Europeană a anunţat că va menţine neschimbată politica monetară la nivelul minim record de 0,05%, decizie anticipată de analiştii economici şi investitori, însă nu a dat prea multe detalii privind planul de relaxare monetară prin care vrea să cumpere obligaţiuni din piaţă pentru a revigora economia zonei euro. Insuficientele detalii cu privire la viitoarele mişcări ale BCE au tensionat investitorii de pe bursele europene.
Octombrie este de asemenea o lună crucială pentru Fed. Pe 29 octombrie, banca centrală a SUA este aşteptată să anunţe că va încheia programul de „relaxare monetară“, controversatul program prin care a pompat sute de miliarde de dolari în pieţele financiare şi care a alimentat raliul burselor de până acum.
În următoarele luni, cel mai important reper pentru pieţele financiare îl reprezintă intenţiile băncii centrale americane. Mai exact, când anume va efectua Rezerva Federală prima creştere a dobânzii-cheie din SUA, care a rămas la 0%-0,25% în ultimii cinci ani.
Analiştii casei de brokaraj Tradeville consideră că, deocamdată, Rezerva Federală joacă în mod eficient cartea prudenţei. Aceştia remarcă faptul că Fed continuă să spună că va trece o perioadă considerabilă de timp între încetarea completă a celei de-a treia campanii de tipărire de dolari (QE3 - Quantitative Easing 3) şi momentul primei creşteri a dobânzii-cheie.
„Economia americană are acum, în sfârşit, o evoluţie cel puţin rezonabilă şi tot mai mulţi oficiali ai băncii centrale vor să grăbească debutul unei restricţionări monetare. Este probabil ca până la finalul acestui an Rezerva Federală să coboare trenul de aterizare - semnalizând că este pregătită să livreze prima creştere a dobânzii-cheie cândva în 2015“, spune Mihai Nichişoiu, analist la Tradeville.
În acelaşi timp, temându-se de perspectiva unei restricţionări monetare, bursele de acţiuni ar putea parcurge unele turbulenţe, în special în segmentele supra încălzite în ultimii ani (de exemplu, segmentul corporaţiilor cu capitalizare mică), potrivit Tradeville. De asemenea, aurul ar putea să-şi continue declinul, putând testa pragul de 1.000 dolari/uncie. În prezent, aurul se tranzacţionează la 1.215 dolari/uncie. O uncie este echivalentă cu 31 de grame.
