Brokerii actionari ai Bursei de Valori Bucuresti (BVB) si ai Bursei Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS) nu au reusit sa ajunga la o intelegere in privinta fuziunii dintre cele doua piete, aceasta fiind respinsa definitiv sambata in cadrul AGA de la BVB.
O eventuala fuziune a celor doua piete ar fi dus la constituirea unei burse cu tranzactii zilnice de 16 milioane de euro. Valoarea contractelor tranzactionate la Bursa din Sibiu s-a ridicat in primele noua luni la 1,3 miliarde de euro, in vreme ce tranzactiile de la Bursa de Valori au insumat in aceeasi perioada 1,83 miliarde de euro.
Pe Bursa din Sibiu se tranzactioneaza in prezent doar contracte financiare derivate, iar pe piata de la Bucuresti sunt listate doar actiuni si obligatiuni.
Acum cele doua piete se pregatesc sa intre in concurenta: piata de la Bucuresti se pregateste sa lanseze contracte futures, iar cea de la Sibiu se gandeste sa isi faca o piata de actiuni.
Mai mult, Bursa de la Bucuresti se gandeste sa isi listeze propriile actiuni pe piata pe care o opereaza, actionarii aproband tot sambata realizarea unui studiu privind oportunitatea listarii.
"E greu de spus care a fost motivul principal pentru care s-a respins fuziunea. Discutiile au fost aprinse, iar printre principalele nemultumiri ale actionarilor au fost raportul de conversie intre actiunile celor doua piete, atitudinea negativa a Bursei din Sibiu, din partea careia nu parea a existat o dorinta pentru fuziune sau disparitatea detinerilor actionarilor Bursei de la Sibiu", a declarat Septimiu Stoica, presedintele Bursei.
"Votul a fost secret, iar rezultatul acestuia a fost destul de strans", a mai spus Stoica.
El a adaugat ca a fost unul dintre suporterii fuziunii, dar ca respingerea acesteia de catre actionari ar putea fi benefica pentru investitori.
"Noi suntem pregatiti sa mergem inainte. La paritatea care reiesea din raportate de evaluare nu cred ca aveam vreo sansa sa fuzionam. Bursa de la Sibiu, impreuna cu Casa de Compensare, a facut profit de 1,5 milioane de euro, in timp ce Bursa de Valori a avut un profit de 2 milioane de euro. Mai mult, noi am crescut in ultimul an de circa 13 ori, iar Bursa de la Bucuresti a crescut cu 26%.
Ei vor sa isi faca o piata de derivate, iar noi vom incerca sa facem o piata de actiuni. Competitia va aduce beneficii atat investitorilor, cat si pietei", spune presedintele Bursei din Sibiu, Teodor Ancuta.
Bursa de Valori Bucuresti a inceput deja testele pentru introducerea la tranzactionare a contractelor futures pe indici, dar pentru inceperea efectiva a tranzactionarii BVB mai are nevoie de o casa de compensare, institutie care se interpune intre vanzatori si cumparatori in cazul instrumentelor financiare derivate.
"Daca ajungem la o intelegere, vom face compensarea prin Casa de Compensare de la Sibiu. Daca nu va trebui sa infiintam o alta casa de compensare, ceea ce ar putea dura cateva luni. Cred ca pana de Anul Nou vom avea derivate la Bucuresti", spune Septimiu Stoica.
Concurenta dintre cele doua piete le-ar putea determina pe acestea sa reduca comisioanele, pentru a-i atrage pe investitori prin costuri mai reduse. De altfel cresterea mai puternica din ultimele luni a valorii tranzactiilor de la Sibiu a venit pe fondul comisioanelor mai mici practicate de piata de la Sibiu.
Respingerea fuziunii ar putea duce la o polarizare a societatilor de brokeraj intre cele doua piete, in conditiile in care acestia ar putea prefera sa tranzactioneze pe piata, unde detin pachete mai mari de actiuni. Bursa din Bucuresti spera, de exemplu, sa ii convinga pe brokeri sa tranzactioneze instrumente derivate doar la Bucuresti, dupa ce va lansa astfel de produse.
"Toti cei 35 de brokeri care tranzactioneaza la Sibiu sunt si brokeri pe piata de la Bucuresti si in momentul in care vom oferi aceste produse vor tranzactiona si la Bucuresti, iar peste un timp acestia ar putea tranzactiona doar la Bucuresti," spune Stoica.
Bursa de Valori Bucuresti fusese evaluata de catre societatea de audit si consultanta Ernst&Young la
75-80 de milioane de euro, in timp ce valoarea Bursei din Sibiu fusese evaluata la circa 6 milioane de eruo. Din cele doua rapoarte de evaluare ar fi reiesit un raport de circa 13 la 1 intre cele doua piete, raport pe baza caruia ar fi trebuit sa fie stabilita structura actionariatului celor doua piete dupa fuziune in functie de detinerile actionarilor.
In vreme ce brokerii actionari ai Bursei de la Bucuresti aveau detineri aproximativ egale, unele dintre societatile de brokeraj ajunsesera sa detina procente mai mari decat celelalte la Bursa din Sibiu in urma majorarilor de capital realizate de catre cele piata. HTI Valori Mobiliare impreuna cu persoanele implicate detin in prezent circa 16% din piata de la Sibiu, fiind cel mai important actionar al Bursei din Sibiu.
Pe parcursul negocierilor privind fuziunea s-a discutat despre posibilitatea de egalizare a detinerilor actionarilor la Bursa din Sibiu, caz in care raportul de conversie nu ar mai fi contat, insa in urma discutiilor nu s-a ajuns la niciun rezultat.
Discutiile privind o fuziune intre Bursa de Valori Bucuresti si Bursa din Sibiu dateaza de aproape trei ani, de dinainte de finalizarea fuziunii BVB cu Bursa Electronica RASDAQ.
In AGA de sambata, actionarii BVB au respins propunerea de revocare a presedintelui Broker Cluj, Petru Prunea, din functia de membru in Consiliul Bursei, redandu-i acestuia dreptul de vot. Dreptul de vot al lui Prunea fusese suspendat de ceilalti membri ai Consiliului, acestia considerand ca presedintele Broker se afla in conflict de interese dupa ce semnase o propunere de infiintare a unei piete de actiuni pe Bursa din Sibiu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
