Creşterea pragului de deţinere la SIF-uri va pune presiune pe conducerile celor cinci SIF-uri, care au fost protejate până în prezent de neîndeplinirea cvorumului, mai ales că managementul poate să blocheze voturile pe motiv de acţiune concertată, apreciază brokerii.
"Cred că începând de astăzi piaţa de capital din România intră în rândul pieţelor civilizate. În primul rând mă aştept ca în viitorul nu prea îndepărtat să fie investitori care să dorească să se implice în
managementul acestor companii, iar prin achiziţionarea unui pachet de 5% din capital să poată să-şi impună unul sau doi membri în board. Să nu uităm că în 2013 sunt alegeri", a afirmat directorul general al SSIF Broker, Grigore Chiş.
Directorul SSIF Broker crede că la fiecare SIF vor exista cel puţin trei, patru investori care vor deţine pachete de 5% şi care vor avea o implicare foarte activă în management, ceea ce va duce cu siguranţă la creşterea preţurilor pe acest segment.
Directorul general al BT Securities, Rareş Nilaş, spune că prin majorarea pragului acţionarii vor avea un cuvânt de spus în AGA, inclusiv în schimbarea conducerii.
"Va fi o influenţă asupra managementului, unde am putea vedea schimbări. Sunt curios în ce direcţie vor merge lucrurile, dacă managementul se va implica mai mult în administrare şi dacă vor continua cu concertarea acţionarilor. De-a lungul timpului, la toate SIF-urile s-a utilizat concertarea acţionarilor de către şefi, astfel încât să nu lase acţionarii să voteze", a afirmat el.
Preşedintele Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital, Dumitru Beze, crede că principalul câştig al investitorilor din creşterea pragului de deţinere este că aceştia vor putea numi un management profesionist, care să le reprezinte interesele.
"Acum, cred că managementul va fi ales profesionist şi va lucra în interesul acţionarilor", a punctat Beze.
Votul din Parlament pentru schimbarea pragului minim de deţinere de la 1% la 5% din capitalul societăţilor de investiţii financiare a fost primit cu entuziasm de investitorii de pe bursă, care au ridicat accelerat preţurile SIF, cu până aproape 20%.
"Cred că legislativul a dorit să mai îndulcească investitorii acum pe final de an, mai ales după ce în urma eşecului din oferta de la Petrom au apărut o grămadă de articole în presă în care s-a arătat că statul nu se implică pentru sprijinirea pieţei de capital. Probabil că parlamentarii încearcă să netezească şi să pregătească viitoarele oferte de la Transelectrica, Transgaz şi Romgaz, prin atragerea unor noi investitori pe piaţa de capital. Investitori care odată veniţi pe piaţă pentru a cumpăra acţiuni la SIF-uri, după majorarea pragului, vor putea participa şi la ofertele de privatizare", a declarat pentru MEDIAFAX fostul director general al BVB, Valentin Ionescu.
Totodată, Mihai Chişu, broker la IFB Finwest, crede că investitorii instituţionali îşi vor creşte expunerea pe SIF-uri şi vor dori să aibă reprezentanţi în Consiliile de Administraţie ale societăţilor de investiţii, pentru o administrare mai responsabilă a banilor, dar şi pentru înlăturarea unor abuzuri ale administratorilor SIF.
Şefii SIF-urilor au fost acuzaţi de mai multe ori de investitori că fac abuz de dreptul de a stabili dacă unii dintre acţionari acţionează concertat şi apoi le-au limitat acestora drepturile la vot în AGA.
"Creşterea pragului va rezona în mediile investiţionale româneşti şi străine, recâştigând o parte din încrederea pierdută în capacitatea pieţei româneşti de a se moderniza şi alinia la normele internaţionale. Concentrarea acţionarilor va face posibilă întrunirea cvorumului necesar adunărilor generale extraordinare la toate SIF-urile, oferind managementului acestora posibilitatea de a lua decizii importante, precum cea de finanţare prin majorări de capital", a afirmat Chişu.
Şi directorul general adjunct al Intercapital Invest, Adrian Lupşan, crede că extinderea pragului este un semnal din partea parlamentarilor pentru a recâştiga încrederea investitorilor de pe piaţa de capital.
"Trebuie să ne uităm într-un plan mai larg pentru a înţelege de ce am văzut o reluare într-un ritm mai alert a dicuţiilor. Statul a început deja demersurile pentru oferte de vânzare pe bursă la companii importante, iar o majorare a pragului era necesară pentru a contribui la relansarea Bursei din România", spus Lupşan.
Totuşi, el nu exclude posibilitatea ca urgentarea procesului legislativ să fi fost realizată în urma intervenţiilor unor investitori, care au considerat că SIF-urile ar fi putut obţine o ofertă mai bună de la Erste pentru acţiunile deţinute la BCR.
"Probabil că unii dintre acţionarii SIF-urilor, dezamăgiţi de condiţiile din acordul încheiat de SIF-uri cu Erste pe tema acţiunilor de la BCR, au făcut un lobby mai puternic către politic pentru a urgenta problema pragului. Cred că va urma o perioadă de concentrare a interesului investitorilor instituţionali străini pe SIF-uri, pentru că încă au participaţii valoroase", a afirmat brokerul.
Patru dintre cele cinci SIF-uri au încheiat în septembrie un acord cu Erste, acţionarul majoritar al BCR, pentru vânzarea pachetelor de acţiuni către banca austriacă. Tranzacţiile au fost aprobate, ulterior, în AGA, şi înţelegerea a fost acceptată inclusiv de SIF Moldova, care anterior nu îşi dăduse acordul de principiu. În schimbul acţiunilor BCR, SIF-urile încasează peste 123 milioane lei (28 milioane euro) în numerar şi primesc câte un pachet reprezentând aproximativ 1% din titlurile Erste.
Contractele cu Erste au început să fie semnate de la mijlocul lunii octombrie. SIF Oltenia este singura care nu a semnat, încă, contractul cu Erste.
Economistul şef şi director al Direcţiei Strategie în cadrul BCR, Lucian Anghel, spune că prin creşterea pragului este eliminată una dintre barierele pe care investitorii le aveau în realizarea unor investiţii de portofoliu pe bursa locală.
"Mă aştept ca măsura să aibă ca efect imediat o creştere a volumelor tranzacţionate şi a încrederii în Bursă. Cred că este un pas foarte bun având în vedere privatizările importante planificate pentru anul 2012. Există o fereastră de oportunitate unică pentru Bursa de Valori în 2012 pe care nu avem dreptul s-o ratăm, dacă dorim să dezvoltăm în România şi alte instrumente de finanţare decât cele bancare", a afirmat Anghel.
Directorul de tranzacţionare al EFG Eurobank Securities, Laurenţiu Floroiu, crede că ridicarea pragului poate fi interpretată ca un semnal venit dinspre scena politică pentru sprijinirea pieţei de capital.
"În primul rând ridicarea pragului este o cerinţă a investitorilor de cel puţin cinci ani. Eliminarea acestuia ar fi fost de dorit încă de la bun inceput. Dar este un pas înainte. Sunt absolut convins că vor exista investitori, atât locali, cât şi străini, foarte probabil instituţionali, care vor dori să acumuleze câte 5% în fiecare SIF, chiar dacă portofoliul acestor societăţi este concentrat pe active aparţinând sistemului bancar şi în ciuda unei perioade extrem de grele prin care trece şi va continua să treacă anul 2012 sistemul bancar", a afirmat directorul de tranzacţionare al EFG Eurobank Securities, Laurenţiu Floroiu.
Brokerul de la EFG Eurobank Securities crede că după o consolidare a acţionariatului, probabil într-un an, unii investitori care vor deţine pachete mari de acţiuni la SIF-uri vor vrea să aibă reprezentanţi în conducerea societăţilor de investiţii financiare.
"Bunul simţ spune că investitorii când investesc undeva, fie că este vorba de o fabrică sau de o companie din alt domeniu, vor să controleze cumva procesul şi ceea ce se întâmplă acolo. Deci, este de aşteptat să vedem investitori care vor să ceară în AGA să aibă şi ei reprezentanţii în conducerea SIF-urilor. Acolo se va vedea care este atitudinea şefilor SIF-urilor faţă de investitori, dacă se vor purta elegant sau îi vor concerta din nou, după cum au ei chef", a explicat Floroiu.
Lupşan estimează că pe termen scurt acţiunile SIF-urilor vor înregistra corecţii, însă până la AGA de bilanţ din primăvara anului viitor cotaţiile ar urma să crească, datorită achiziţiilor investitorilor instituţionali.
Preşedintele Consiliului de Administraţie şi directorul general al SIF Transilvania, Mihai Fercală, crede, totuşi, că efectele creşterii pragului de deţinere asupra preţurilor vor fi de scurtă durată, iar investitorii instituţionali vor fi în continuare prudenţi.
"Nu cred că modificarea limitei va impulsiona tranzacţiile, este nevoie de alte măsuri pentru însănătoşirea şi relansarea activităţii economice, restul sunt artificii care au impact în piaţă doar pentru o jumătate de zi. Acum ar putea părea tentant pentru marii investitori instituţionali să cumpere, doar că criza financiară şi-ar putea lăsa amprenta asupra apetitului", a afirmat Fercală.
Brokerii consideră că piaţa locală nu este suficient de matură astfel încât pragul să fie eliminat, aşa cum au dorit iniţiatorii legii în 2009, şi spun că decizia existenţei unui prag ar trebui să depindă doar de legislativ.
"Câtă vreme mingea se găseşte în continuare în terenul Parlamentului, nu putem face nimic altceva decât să aşteptăm mai mult sau mai puţin proactivi, ca decidenţii să înţeleagă acest aspect", a afirmat brokerul de la EFG Eurobank Securities.
Pe de altă parte, şeful SIF Transilvania, spune că SIF-urile nu sunt fonduri de investiţii şi pragul nu ar trebui să depăşească 5%.
"Să nu uităm de la ce s-a plecat. SIF-urile au fost create să administreze participaţiile investitorilor mici şi nu ar fi bine să se depăşească pragul de 5%. Nu sunt fonduri închise normale, ci au fost create pentru cei care au participat la privatizare", a afirmat Fercală.
Introducerea unui prag de deţinere la SIF-uri a fost aprobată în 1997 chiar de acţionarii societăţilor de investiţii financiare, când a fost fixată o limită de 0,1% din capitalul social. Pragul privind participaţia maximă a fost majorat în 2006 la 1%, în Parlament.
Creşterea pragului maxim de deţinere la SIF-uri, de la 1% la 5% din totalul acţiunilor, vine după doi ani de aşteptări, în care proiectul legislativ a "zăcut" în sertarele din Camera Deputaţilor.
Discuţiile au fost reluate la începutul lunii noiembrie, iar după trei săptămâni de amânări, proiectul a fost aprobat în Camera Deputaţilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
