Consorţiul format din grupul american Goldman Sachs şi austriecii de la Erste-BCR şi Raiffeisen Capital&Investment a câştigat mandatul pentru listarea la bursă 15% din acţiunile Romgaz Mediaş, surclasând alte două consorţii foarte puternice din care au făcut parte JP Morgan şi Citibank, alte două nume grele de pe Wall Street, dar şi bănci locale cu greutate precum BRD, ING, UniCredit şi Alpha Bank.
Consorţiile au fost foarte echilibrate, iar ofertele tehnice pe care acestea le-au pus pe masa OPSPI (Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie - autoritatea care se ocupă de listările companiilor din portofoliul Ministerului Economiei) au obţinut punctaje foarte apropiate. Diferenţa au făcut-o ofertele financiare, care reprezintă comisionale cerute pentru intermedierea ofertei. Consorţiul celor de la Goldman Sachs a cerut cel mai mic comision, adjudecându-şi astfel oferta, potrivit unor surse din piaţă.
Taberele au fost echilibrate
Goldman Sachs şi Erste s-au înţeles încă de anul trecut să meargă împreună în licitaţia pentru Romgaz. Lor li s-a alăturat şi Raiffeisen Capital&Investment, firma de brokeraj a Raiffeisen Bank, care rămăsese fără partener după ce americanii de la Morgan Stanley şi-au pierdut interesul. La consorţiu s-a lipit şi Intercapital Invest, firma de brokeraj condusă de Răzvan Paşol, care va fi subcontractor, din cauză că este deja în consorţiu alături de BCR pentru oferta de vânzare a 15% din Transelectrica, iar regulile de selecţie nu permiteau ca cele două să fie în acelaşi consorţiu şi la Romgaz.
JP Morgan a mers în consorţiu cu UniCredit Londra, UniCredit CA IB Securities, Alpha Bank, Alpha Finance şi BT Securities. Interesant este că în urmă cu un an, la selecţia intermediarului pentru oferta de vânzare a 9,84% din Petrom, JP Morgan a mers alături de Erste şi Goldman Sachs a fost în consorţiu cu UniCredit. Atunci, ambele consorţii au pierdut.
Citibank a mers ca şi la Petrom alături de BRD şi francezii de la Société Générale, noutatea fiind cooptarea în echipă a olandezilor de la ING.
Astfel, spre deosebire de oferta Petrom, unde au fost şapte consorţii înscrise în cursă, la Romgaz au fost doar trei, dar mult mai puternice. O explicaţie ar fi şi faptul că unele bănci străine nu au mai fost interesate de oferta Romgaz, după ce au pierdut la Petrom. Elveţienii de la UBS şi japonezii de la Nomura nu au mai venit la Romgaz, iar ruşii de la Renaissance, care au intermediat oferta Petrom anul trecut, nu s-au mai băgat. Astfel, băncile locale care sunt mai active pe bursă s-au strâns în jurul celor trei grupuri americane, deoarece un consorţiu format exclusiv din intermediari locali nu ar fi avut mari şanse de a câştiga mandatul.
OPSPI a schimbat regulile, dar tot comisionul a făcut diferenţa
La selecţia intermediarului pentru oferta Petrom de anul trecut, ruşii de la Renaissance au câştigat deoarece au oferit cel mai mic comision, deşi au avut cel mai mic punctaj la oferta tehnică. Ruşii au cerut un comision de sub 0,4% pentru intermedierea ofertei. Atunci, oferta tehnică şi oferta financiară au reprezentat fiecare 50% din punctajul total.
Eşecul ofertei Petrom a atras nemulţumiri, inclusiv privind modul în care a fost selectat intermediarul. Mulţi au spus atunci că cel mai mic comision nu-ţi garantează şi cea mai bună execuţie şi că eşecul vânzării pachetului de 9,8% din acţiunile celei mai mari companii româneşti li se datorează şi intermediarilor. Drept urmare, OPSPI a schimbat regulile la Romgaz, iar ponderea ofertei tehnice a urcat la 80%, iar oferta financiară a reprezentat de data asta doar 20% din punctajul total.
Cu toate astea, comisionul a făcut diferenţa şi la Romgaz. Consorţiul celor de la JP Morgan a avut cea mai bună ofertă tehnică, obţinând 98 de puncte, însă celelalte două consorţii au fost foarte aproape, cu 97 de puncte fiecare. Goldman Sachs, Erste şi Raiffeisen au înclinat însă balanţa în favoarea lor deoarece au cerut cel mai mic comision, de 1,16%, potrivit unor surse din piaţă. Consorţiul Citi-BRD-ING a cerut 1,33%, iar JP Morgan a cerut peste 2%.
Oferta Romgaz le-ar putea aduce peste 4 mil. euro intermediarilor
Oferta publică iniţială a Romgaz va fi cea mai mare derulată până acum în România. Romgaz era evaluată anul trecut la 2,7 mld. euro, conform anuarului ZF Cele mai valoroase 100 de companii din România, astfel că 15% din companie s-ar putea vinde pe bursă cu 400 mil. euro.
Desigur, suma poate fi mai mică sau mai mare în funcţie de preţul pe care-l va stabili statul şi de condiţiile de piaţă din momentul derulării road-show-ului şi a ofertei.
Romgaz are unele atuuri, cum ar fi profitabilitatea ridicată. În 2010 a avut un profit net de 651 milioane de lei (155 milioane de euro), la afaceri de 3,57 miliarde de lei (849 milioane de euro), adică o marjă de profit de 18%, iar în primele opt luni ale anului trecut Romgaz a obţinut câştiguri de 678 mil. lei (157 mil. euro). Perspectiva liberalizării preţului gazelor naturale din producia internă face ca Romgaz să fie o investiţie interesantă pe termen lung.
Pe de altă parte, factorii care ar putea trage în jos evaluarea Romgaz sunt donaţia din 2010 la bugetul de stat şi ancheta privind livrările de gaze ale Romgaz către combinatele lui Ioan Niculae.
Toate astea vor fi atent analizate de investitori, iar sarcina intermediarilor va fi să vândă o poveste cât mai interesantă în legătură cu Romgaz pentru a determina fondurile străine să cumpere. Oferta Romgaz este şi o oportunitate mare pentru a atrage mai mulţi investitori de retail pe bursă, iar intermediarii va trebui să se ocupe şi de acest aspect.
În final, dacă totul va merge bine, intermediarii ar putea încasa în jur de 4 mil. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
