♦ Sistemul bancar este rezilient şi foarte bine pregătit, cu o solvabilitate mare, de peste 20%, şi cu lichiditate ♦ Economia nu este în criză; România va avea creştere economică în 2023, de 2-3% ♦ Dobânzile ar putea scădea probabil pe final de 2023 sau la începutul lui 2024 în funcţie de cum va evolua şi inflaţia, dar nu vor fi scăderi semnificative ♦ Inflaţia poate să ajungă la o singură cifră în T3/2023 ♦ Rata creditelor neperformante rămâne la niveluri scăzute ♦ Băncile sunt profitabile şi trebuie să continue să îşi îmbunătăţească eficienţa, randamentul pentru că au nevoie de acces continuu la capital ♦ Bancherii cred în democratizarea bankingului prin digitalizare ♦ Va fi în continuare consolidare pe piaţa bancară din România ♦ PNRR-ul este cea mai mare oportunitate cu care România s-ar fi putut întâlni în ultimii mulţi ani, iar a rata această oportunitate nu poate să fie o opţiune, consideră bancherii prezenţi în prima zi la ediţia ZF Bankers Summit 2023.
Bogdan Neacşu, preşedinte CEC Bank şi preşedinte ARB – Asociaţia Română a Băncilor
► Vedem un sistem bancar rezilient şi foarte bine pregătit. Nivelul de solvabilitate al sistemului bancar este undeva la 22%, vorbim de o lichiditate impresionantă, care ne ajută să depăşim aceste momente sau să fim mult mai rezilienţi în faţa unor riscuri care pot apărea la nivelul economiei.
► Avem semnale care să ne îngrijoreze? Da, avem nişte semnale care să ne îngrijoreze. De exemplu inflaţia şi ce s-a întâmplat anul trecut apropo de energie şi de lanţurile de aprovizionare. Semnalele astea încă există şi trebuie să fim foarte atenţi. În schimb, avem şi câteva instrumente pe care le putem apela pentru a diminua din aceste probleme, şi anume PNRR. Subliniez a doua oară, este printre puţinele soluţii care ne-au mai rămas la dispoziţie şi, să întărim capacitatea de absorbţie a economiei a acestor resurse financiare. Fără ele s-ar putea să ne îndreptăm cu paşi repezi către probleme semnificative.
► Ce spun este să insistăm pe productivitate şi pe a crea valoare adăugată aici, în România. Apropo de deficitul de balanţă comercială, este foarte clar că trebuie să ne orientăm pe productivitate şi să creăm mai multă valoare adăugată. Din păcate, în România nu se procesează atât de mult pe cât ar trebui. Şi, ca bancher, vă spun că şi noi încercăm să dirijăm aceste resurse financiare cu prioritate către astfel de proiecte.
► Cred că este foarte firesc şi raţional pentru noi ca bancheri să nu dăm atât de multă prioritate pentru finanţarea persoanelor fizice pe un trend de creştere a dobânzilor până când nu vedem că au şi capacitatea să genereze veniturile necesare să acopere aceste datorii.
► În cazul persoanelor fizice nivelul de neperformanţă este foarte redus, aproape la minime istorice, mult mai mic decât în cazul companiilor.
► Când vor scădea dobânzile? Probabil că undeva pe final de an în funcţie de cum va evolua şi inflaţia. Ne aşteptăm ca inflaţia să ajungă la un indicator cu o singură cifră undeva în T3. Atunci şi dobânzile active vor cunoaşte o corecţie, în sensul să mai scadă, nu ne aşteptăm la scăderi semnificative de dobânzi.
► Noi anticipăm o creştere economică. Dacă ar fi să luăm indicatorii publicaţi de BCE vedem o creştere de 3% sau peste 3%. Posibil să fie ceva mai mare. Deocamdată sunt premisele ca această creştere economică să fie cel puţin peste 3%.
Dana Dima, vicepreşedinte retail la BCR
► Realitatea României în care trăim cu toţii arată două lucruri: comportamentul de economisire a început cu mult înainte faţă de comportamentul de creditare. Practic, românii au învăţat să economisească iniţial şi apoi să se îndatoreze, deci avem un gap de 20 – 40 de ani, dacă nu şi mai mult.
► Al doilea lucru, care mi se pare şi mai important, este să nu uităm că România nu se află doar în Bucureşti, Cluj şi Timişoara, ci România se află în mediul urban şi în mediul rural. Aproximativ 40% este în mediul rural, iar după pandemie văd o întoarcere spre mediul rural.
► Aproape 80% - 90% dintre acei oameni care trăiesc acolo, care au businessuri, care au nevoi, care au nevoie de dezvoltare educaţională sau financiară nu înţeleg nimic din ceea ce discutăm noi aici. Dacă facem o proporţie de 80% - 90% din 40%, vom înţelege de unde provine acest gap de intermediere financiară care există în România. Trebuie să ne gândim exact unde sunt businessurile care au nevoie de noi, să facem educaţie şi să construim predictibilitate.
Sergiu Oprescu, preşedinte executiv Alpha Bank România şi director general al reţelei internaţionale Alpha Bank
► Am spus acum doi ani că am ajuns la un punct de inflexiune. După un deceniu în care creşterea sistemului bancar se baza pe creşterea şi dinamica superioră a economisirii, acum doi ani, în 2021, a fost pentru prima dată când dinamica creditării depăşea dinamica economisirii. Şi am intrat pentru prima dată după 8-9 ani de zile într-o altă etapă, şi-anume una de creştere a sistemului bancar bazat pe dinamica creditării. În 2023 cred că revenim la creşterea bazată pe economisire. În primele patru luni am văzut o dinamică a creditării mai mică decât dinamica economisirii.
► Atâta timp cât valoarea creditului comercial raportat la valoarea creditului bancar atinge cel mai mare multiplu din UE, adică suntem undeva de 2,7-3 ori mai mare, eu cred că avem o capacitate foarte mare de a transforma o parte din creditul comercial în credit bancar. Creditul comercial este mai scump decât creditul bancar.
► PNRR-ul este cea mai mare oportunitate cu care noi ne-am fi putut întâlni în ultimii mulţi, mulţi ani. Din punctul nostru de vedere, a rata această oportunitate nu trebuie şi nu poate să fie o opţiune.
Alina Radu, partener şi coordonator practică de drept bancar şi finanţări în cadrul NNDKP
► Legat de disputa între anumite bănci şi ANPC, care a pornit de la controlul ANPC şi emiterea unor ordine de sancţionare susţinute de ANPC că băncile nu ar respecta prevederile legislaţiei de protecţie a consumatorilor privind modul de calcul al ratelor de rambursare a creditelor (rate descrescătoare sau rate rate egale) - un comentariu general, cred că toate băncile au contestat ordinul ANPC din ce am văzut, iar odată cu contestarea normal au cerut şi suspendarea aplicării ordinului respectiv. Două bănci au obţinut deja în instanţă suspendarea aplicării ordinului ANPC. În perioada următoare, în 29-30 iunie, se vor pronunţa instanţele şi pentru celelalte bănci cu privire la suspendarea ordinului ANPC, ceea ce ne arată că exista un motiv solid de contestare a ordinelor.
► La nivel european urmează să fie adoptat în 2023 un nou pachet legislativ bancar (CRD IV şi CRR) care impactează cerinţele de capital ale băncilor şi prespune un efort de adaptare de procese, de metodologie de calificare a riscurilor diferită faţă de cea actuală, regulamentul respectiv urmând să se aplice din 2025.
► La creditele ipotecare/imobiliare (cele garantate cu imobile) va exista o metodologie diferită de clasificare a riscurilor aferente acelor credite, care va atrage cerinţe de capital diferite, eventual cerinţe de capital suplimentare, şi care va schimba, va modela comportamentul băncilor în privinţa deciziilor de finanţare.
François Bloch, CEO al BRD-SocGen
► Ce vedem acum la programele noi de finanţare care ies pe piaţă, avem o disciplină bună de rambursare şi cu un cost de risc destul de scăzut.
► Cota de piaţă este doar un indicator dintre mulţi alţii şi nu ar trebui să ne concentrăm doar pe aceasta. Ce este important pentru bancă în primul rând este să fie solidă.
► Pe de o parte băncile au nevoie de capital pentru a proteja activele clienţilor precum şi posibilitatea de a finanţa economia, investitorii au nevoie de un randament a capitalului, altfel vor investi în alte părţi şi băncile au cel mai mic randament din rândul sectoarelor economice.
► Eu cred că este crucial ca băncile să continue să îşi îmbunătăţească eficienţa, randamentul, să plătească dividende investitorilor pentru că avem nevoie de acces continuu la capital, altfel nu vom putea să creştem.
► Va fi în continuare consolidare pe piaţa din România, dar momentan preferăm să continuăm pe calea creşterii organice pentru că odată ce ajungi la mărimea critică şi suntem cu mult peste mărimea critică, o creştere şi mai mare nu ar mai aduce valoare.
Mustafa Tiftikcioglu, CEO al Garanti Bank România
► Uitându-ne la ultimii doi ani, am văzut că ritmul de creştere al creditării a fost în jur de 5%, în timp ce economisirea a fost de 10%. În acea perioadă cred că potenţialul de creştere a intermedierii financiare a fost mai mic faţă de potenţialul României.
► Pe zona de creditare a populaţiei, dincolo de câteva schimbări este mai mică decât potenţialul. Pe de o parte este bine pentru că oamenilor nu le place să fie îndatoraţi, deci este bine pentru calitatea portofoliului, dar pentru a capta potenţialul României, nivelul ar putea fi mai mare.
► Momentan focusul nostru este pe creşterea organică. Avem mai mult de 30 de bănci pe piaţă. Într-adevăr piaţa se va consolida în continuare, dar ce văd eu este că potenţialul industriei bancare din România încă există, iar anul acesta probabil va fi o profitabilitate puternică, cu indicatori mai buni, ceea ce va îmbunătăţi potenţialul pe termen lung a industriei.
Eugen Rădulescu, director Direcţia Stabilitate Financiară din BNR
► Nu avem recesiune. Suntem oare în criză în condiţiile în care PIB în România creşte cu 4-5% pe an şi în 2023 creşte cu 2%, poate şi cu 3% dacă îndeplinim condiţiile pentru a atrage bani din PNRR? Noi nu suntem în criză acum; ne place să vorbim: vai ce criză mare! Dar dacă ne uităm la inflaţie, inflaţia este un fenomen al creşterii economice, nu al recesiunii.
► Avem creştere de salarii reale chiar în plină inflaţie, ceea ce arată că nu suntem în situaţia de criză. Suntem într-o creştere economică care se moderează faţă de anii anteriori, dar este creştere mai mare faţă de creşterea din UE şi din alte ţări.
► Sistemul bancar românesc a fost în aprilie 2023 pentru prima dată cu toţi cei 8 indicatorii prudenţiali în grupa verde, cea mai bună, din Uniunea Europeană.
► Se spune că sistemul bancar are cea mai mare profitabilitate. Dar în sistemul bancar am fost întotdeauna destul de aproape de limita de jos, doar utilităţile au avut ROE mai scăzut. Profitabilitatea sistemului bancar este sub media profitabilităţii economice.
► Sistemul de garantare publică a unor credite probabil a ajutat mult. Cel puţin până în momentul de faţă el a fost bun şi pentru stat, nu s-a ajuns ca garanţiile publice să fie executate pe scară mare astfel încât statul nu numai că nu a pierdut nimic din garanţiile acordate, ci a câştigat şi din comisioane şi din creşterea mai rapidă a economiei care a dus la venituri mai mari pentru stat. A fost un win-win caz. Dar nu trebuie să întindem prea mult pelteaua. Există un risc foarte mare. Dacă ne învăţăm că statul trebuie să garanteze, nu ajungem prea departe. Creditarea trebuie să meargă pe sistem bancar.
► Ştiu că este complicat. Dar putem să ne gândim la mecanisme prin care să credităm planurile de afaceri ale firmelor şi când nu au prea multe garanţii?
► O problemă foarte serioasă pe care o avem este expunerea mare a sistemului bancar faţă de administraţia publică. Plecăm în 2023 undeva la 22-25% expunerea sistemului bancar faţă de admimistraţia publică, chiar mai sus decât Ungaria, fără a include garanţiile care reprezintă contingent liabilities, precum garanţii pentru Prima Casă şi pentru alte activităţi, ci numai ceea ce este bilanţier în sistemul bancar. Nu stăm prea grozav.
► Avem deficitele gemene. Deficitul bugetar şi deficitul de cont curent sunt extrem de mari şi extrem de greu de corectat. Când am avut scădere a deficitului bugetar am avut şi scădere a deficitului extern. Ele sunt legate. Calea de rezolvare a deficitului extern este prin reducerea deficitului public, iar aici nu stăm deloc bine. Noi avem un deficit public structural, înainte de criza pandemică România era singura ţară UE în procedură de deficit excesiv, care s-a oprit pentru că a fost pandemia, dar trebuie sa ne apropiem de ceea ce este stabilit de regulile UE. Veniturile bugetare sunt doar 27% din PIB în 2022.
