Aproape 8 ani i-au trebuit sistemului bancar din România să cureţe creditele neperformante acumulate în criza precedentă.
În martie 2020, nivelul creditelor neperformante a ajuns la 3,9%, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.
În vârful crizei anterioare, nivelul creditelelor neperformante a ajuns la 26% şi a fost nevoie de multe miliarde de euro pentru ca băncile să cureţe tot ce s-a acumulat.
Acţionarii băncilor din România, în marea lor majoritate grupuri financiare internaţionale, au adus peste 3 miliarde de euro în capitalul băncilor pentru a echilibra poziţia bilanţieră.
Marea majoritate a creditelor neperformante s-au rezolvat prin vânzarea portofoliilor la discounturi cuprinse între 98% şi 70%.
Exuberanţa din criza anterioară, politiciile de creditare superficiale, lipsa de experienţă în evaluarea creditelor şi nu în ultimul rând procesele interne de analiză slabe au fost plătite de acţionari şi de clienţii bun-platnici, care au fost nevoiţi să plătească o dobândă mai ridicată. Din dobânda cerută de o bancă, 2-3% însemna costul provizioanelor.
Acum toată lumea se întreabă când va reveni noul val de credite neperformante, rezultat în urma noii crize, la ce nivel va fi vârful şi cine va plăti factura.
Companiile de recuperare, care au câştigat sute de milioane de euro din criza anterioară, administratorii judiciari, executorii judecătoreşti, avocaţii de-abia aşteaptă să reapară NPL-urile.
Acest subiect va fi discutat la ZF Banker 2020, care avea loc pe 14-15 iulie.