Urmează ZF Bankers 2020 - 14-15 iulie. Care sunt noile politici de creditare ale băncilor în această nouă criză? Care sunt noile directive de risc?

În perioadele de criză, mai ales la începutul acestora, băncile sunt mult mai puţin dispuse să-şi asume noi riscuri de creditare având în vedere incertitudinile macroeconomice şi de business cu care se confruntă companiile.

Nici această criză, venită de nicăieri, nu face excepţie.

Acum băncile încearcă să-şi gestioneze mai mult portofoliile curente de credite, să vadă şi să evalueze unde sunt riscurile cele mai mari şi ce impact vor avea în bilanţ.

Care sunt noile politici de creditare, atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice şi care sunt noile politici de risc la începutul acestei crize, vor fi subiecte de discuţii la ZF Bankers 2020, cel mai important eveniment dedicat industriei bancare din România, care va avea loc pe 14-15 iulie.

În ultimii ani, băncile au accelerat mai mult creditarea pe partea de retail, având în vedere creşterile salariale ale angajaţilor, scăderea dobânzilor şi dorinţa românilor de a avea propria casă.

Spre exemplu, ING Bank România, sucursală a grupului olandez ING, este percepută mai mult ca o bancă de tip corporate având în vedere istoricul de peste 25 de ani de pe piaţa românească. În realitate ING a devenit mai mult o bancă de retail, portofoliul din acest segment ajungând mai mare decât cel de pe corporate.

Pe partea de companii, piaţa românească este mai complicată având în vedere extremele din business: primele 1.000 de companii, din care marea majoritate sunt multinaţionale, au 49% din cifra de afaceri totală din România, iar cele 599.000 de companii se bat pe restul de 53%.

Multinaţionalele care controlează cele mai multe sectoare economice având poziţie de lider nu prea au nevoie de finanţare bancară din România, având în vedere că pot lua împrumuturi direct de la firma mamă.

Cele mai multe companii româneşti sunt nebancabile, cu o capitalizare redusă şi cu datorii mari către furnizori.

În ultimii şapte ani, toate băncile din România au încercat să-şi facă un loc pe piaţa companiilor mici şi mijlocii româneşti bune, aici concurenţa fiind extrem de acerbă.

Programul IMM Invest, prin care statul acordă garanţii băncilor, care la rândul lor trebuie să dea credite, poate susţine creşterea creditării, dar procedurile birocratice care vor interveni în cursul derulării împrumuturilor vor crea multe probleme.

Întrebarea este ce se întâmplă cu firmele româneşti nebancabile, ce ar trebui să se facă ca să se capitalizeze şi cum vor trece prin această criză. Până acum, aceste firme nebancabile au trăit din creditele acordate de furnizori prin mar­fa livrată, creditul comercial ajungând să fie de

3 ori mai mare decât creditul bancar pentru companii. Deşi economia României aproape că s-a dublat din 2010 în 2019, băncile nu au reuşit să aibă acelaşi ritm de creştere în privinţa creditării, piaţa românească rămânând în continuare sub-bancarizată.

Toate aceste teme legate de creditarea companiilor şi de noile directive în privinţa riscului vor fi discutate la ZF Bankers 2020, 14-15 iulie.