Planurile privind consolidarea unei curbe a randamentelor la obligatiunile pe doi si trei ani, si cu atat mai putin cele legate de lansarea primelor emisiuni de titluri cu scadenta de cinci ani raman doar pe hartie. Cel mai rau este ca a fost lovita puternic credibilitatea unei strategii de extindere a maturitatilor, promitatoare la inceputul anului.
Si ce incredere sa mai aiba cei care au cumparat la sfarsitul lui martie obligatiuni pe care Finantele platesc o dobanda de 12,9% pe an, pentru ca la sfarsitul primaverii, pentru aceeasi scadenta sa ofere mai mult cu un punct. Cel mai rau este ca obligatiunile pe trei ani mai exista doar in programul de licitatii al Ministerului Finantelor, piata nemaioferind nici o cotatie pentru aceasta scadenta. Ar fi si greu, in conditiile in care nici pentru sase luni nu mai exista repere stabile. #leadend#
"Ministerul finantelor a fortat prea mult reducerea dobanzilor. Trendul era mai important decat dimensiunea scaderii dobanzilor. Nimic nu este mai periculos decat evolutiile contradictorii, care creeaza confuzii enorme, lasand piata fara repere", spune Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank.
Finantele si-au continuat politica si saptamana trecuta: pastram in portofoliu titlurile pe doi si pe trei ani, sa nu zica piata ca le-am retras, dar tinem de dobanda, daca tot am ajuns atat de departe, asteptand piata sa ne ajunga din urma.
Nu este mai putin adevarat ca acceptarea unor dobanzi in crestere semnificativa ar induce asteptarea unei inflatii mai ridicate anul viitor, insa este greu de spus cat va dura pana cand piata va cobori la nivelul de dobanda atins deja de titlurile de stat, mai ales ca BNR tocmai a ridicat dobanda de interventie.
Devenita operatiune de rutina, respingerea in bloc a ofertelor depuse de banci la licitatiile pentru obligatiunile pe doi si trei ani s-a repetat saptamana trecuta, chiar daca oferta a fost dubla in fiecare caz, fata de valoarea emisiunilor de cate 300 miliarde de lei.
Ministerul Finantelor a imprumutat numai 110,76 miliarde de lei pe trei luni si 92,44 miliarde pe un an, dintr-un total programat de 800 miliarde de lei.
Dobanda medie a crescut usor, de la 14,93% la 15,14% la trei luni, Finantele acceptand pana la 15,25%, respectiv de la 15,27% la 15, 35% la un an, cu un maxim de 15,45%.
Chiar si asa, suspendarea strategiei de crestere a ponderii finantarii datoriei publice si a deficitului bugetar de pe piata interna, in detrimentul celei externe, se prelungeste. Cu ce costuri, se va vedea cel mai bine anul viitor.
Oricum, piata interna nu va uita prea repede, iar anul viitor s-ar putea ca Finantele chiar sa aiba nevoie de banii bancilor romanesti, daca acum se bazeaza pe resursele aduse de emisiunea de euroobligatiuni.
Deja este de asteptat sa apara lichidari de pozitii la titlurile de stat, investitorii concentrandu-se pe scadente minime, simtind pe pielea lor ca scadentele mai lungi inseamna bani pierduti.
Si nu putini, pentru ca la inceput entuziasmul pentru obligatiunile pe trei ani a fost mare, in special in randurile unor societati de asigurare, care sunt interesate de plasamente cu scadente mai lungi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
