Banca Centrală Europeană a înregistrat pierderi anul trecut, în condiţiile în care propriile majorări de dobânzi au forţat-o să reducă valoarea contabilă a unor obligaţiuni, potrivit Reuters.
Deşi pierderea de 1,6 miliarde de euro a fost acoperită în întregime de provizioane, aceasta iscă întrebarea dacă BCE ar putea rămâne într-o bună zi fără astfel de protecţii şi cine va suporta costurile generozităţii sale acum că inflaţia a reizbucnit, iar dobânzile sunt ridicate.
Dacă protecţiile s-ar epuiza, BCE ar putea cere acţionarilor săi, cele 20 de bănci centrale naţionale din zona euro, o majorare de capital sau, mai probabil, ar putea rostogoli pierderile în anii viitori.
Acest lucru ar putea reprezenta o provocare pentru propria poziţie a BCE, potrivit căreia o bancă centrală cu capital redus „ar putea fi privită ca nefiind independentă financiar, drept rezultat acţiunile sale de politică putând fi considerate ca neprezentând credibilitate“. BCE a anunţat de asemenea că nu va plăti dividendul pe care-l transferă de obicei către autorităţile monetare naţionale din zona euro, scrie Financial Times. Dividendele, care au atins 5,8 miliarde de euro din 2018, sunt de obicei transferate mai departe de băncile centrale naţionale către guvernele din zona euro.
„Pariul BCE că dobânzile vor rămâne scăzute se răzbună acum“, arată Daniel Gros, de la European Policy Studies.
Criticii ar putea profita acum de pierderi pentru a susţine atacuri împotriva programului de achiziţii de obligaţiuni al BCE.
Banca centrală a Germaniei Bundesbank a înregistrat la rândul său prima pierdere din peste patru decenii anul trecut după ce seria de majorări de dobânzi ale BCE au redus valoarea deţinerilor sale de obligaţiuni, banca consemnând şi o pierdere legată de creditele ultraieftine acordate băncilor comerciale, relatează Reuters.
Deşi pierderea de 172 milioane de euro a fost acoperită de provizioane acumulate de-a lungul anilor, noi pierderi ar putea fi raportate odată cu creşterea dobânzilor.
Pierderea din 2022 a fost prima suferită de Bundesbank din 1979.
Pentru Bundesbank, pierderea nu reprezintă o problemă, însă aceasta va însemna o venituri mai mici pentru bugetul federal german, în condiţiile în care banca a plătit aproape 25 miliarde de euro sub formă de dividende în perioada 2010-2019 înainte de a începe să acumuleze provizioane.
Pierderile înregistrate de BCE şi alte bănci ar putea reaprinde dezbaterile privitoare la relaxarea agresivă a politicii monetare, notează Financial Times.
„Criticile publice se vor ascuţi“, arată Ulrike Neyer, profesor la Heinrich Heine University. „Mai întâi, pentru că nu vor mai fi plăţi către guvern. Mai apoi, pentru că s-ar putea argumenta că independenţa băncilor centrale este ameninţată“.
Majoritatea analiştilor cred că astfel de pierderi nu ar trebui să conteze pentru că băncile centrale nu au drept obiectiv să genereze profituri şi nu se pot prăbuşi când au puterea de a tipări bani.
