♦ „Într-adevăr, în anul 2023 o bună parte din creditare a fost de fapt o restructurare sub diverse forme a datoriilor vechi. Creşterea dobânzilor şi dinamica economiei au fost factorii decisivi care au imprimat această evoluţie a creditării. Multe companii care aveau deja contractate credite în anii anteriori au fost surprinse de creşterea semnificativă a dobânzilor şi au început să se confrunte cu dificultăţi în rambursare: este un lucru să plăteşti lunar rate de 500.000 de lei la bancă şi cu totul altul să ai obligaţii de 1 mil. lei pe lună ca urmare a creşterii dobânzilor. Primul pas în astfel de situaţii este de a încerca restructurarea datoriilor prin refinanţări, reeşalonări etc., ceea ce explică diferenţa observată între cifrele privind creditele noi şi evoluţia soldului creditelor“, a explicat analistul Aurelian Dochia pentru ZF.
Soldul creditelor corporate în lei a ajuns la circa 112 mld. lei la final de 2023, creşterea stocului faţă de nivelul de la sfârşitul anului 2022 fiind de doar 9 mld. lei. Aceste 9 mld. lei sunt de fapt creditele „efectiv“ noi acordate firmelor de băncile de pe piaţa românească anul trecut, care reprezintă mai puţin de o cincime din toate creditele corporate în lei care figurează ca fiind noi în statisticile BNR.
Din datele băncii centrale reiese că împrumuturile corporate noi în lei din tot anul 2023 au fost de aproape 43 mld. lei, cel mai mare nivel din ultimii 15 ani, în creştere cu 11% faţă de 2022. Dar, cea mai mare parte din aceste credite corporate în lei care figurează ca fiind noi în statistici, adică în jur de 80%, au fost de fapt rostogoliri / refinanţări / rescadenţări. Concret, diferenţa dintre creditele noi în lei din 2023, de 43 mld. lei, şi 9 mld. lei, cât a fost creşterea soldului din 2023 vs. sold 2022, adică 34 mld. lei ar reprezenta de fapt rostogoliri de finanţări/refinanţări/rescadenţări, şi nu credite efectiv noi luate de alte firme.
