Consiliul de administraţie al BNR se întruneşte astăzi pentru prima şedinţă de politică monetară din 2024, după ce în 2023 au fost şapte şedinţe consecutive în care rata-cheie a fost menţinută la 7%, nivel la care a urcat la început de 2023.
Prima scădere de dobândă devine tot mai necesară şi mai probabilă în condiţiile încetinirii drastice a economiei şi a creditării. Şi scăderea surprinzător de rapidă a inflaţiei sub nivelul dobânzii-cheie deschide uşa tăierii dobânzii mai devreme decât se estima anterior. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu sugera anul trecut că discuţiile despre reducerea dobânzii pot începe odată ce inflaţia scade sub rata-cheie, aflată la 7%. Iar inflaţia a scăzut în noiembrie 2023 la 6,7%, conform ultimelor date, în timp ce prognoza BNR indica o inflaţie anuală de 7,5% la final de 2023. Economia a încetinit brusc, înregistrând în 9 luni/2023 o creştere cu doar 1,4% faţă de 2022, iar prognozele pentru 2024 indică un avans PIB în jurul a 2,5%-3%. Şi creditul privat, cea mai importantă sursă de finanţare a economiei reale, a frânat din cauza dobânzilor mari.
BNR este aşteptată să taie gradual dobânda-cheie, ajustarea din tot anul 2024 urmând să cumuleze 1,25 sau 1,5 puncte procentuale, după cum indică unii analişti. Prognozele unor bănci indică o rată-cheie de 5,50% sau de 5,75% la final de 2024 faţă de 7% în 2023.
Banca centrală din Polonia a operat în 2023 două tăieri ale dobânzii-cheie, de la 6,75%, la 6%, şi apoi la 5,75%, în timp ce banca centrală din Cehia a redus rata-cheie de la 7% la 6,75%, iar banca centrală din Ungaria a tăiat dobânda de la 13% la 10,75%.
