Varful de plata se anunta pentru luna octombrie, cand ajung la scadenta certificate de Trezorerie si obligatiuni in valoare de 6,02 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro la cursul actual).
"Nevoia de finantare a Guvernului va ramane ridicata si in perioada urmatoare. Scaderea mai rapida decat se anticipa a veniturilor bugetare si dificultatile in ajustarea cheltuielilor publice in linie cu nivelul veniturilor pun presiune pe deficitul bugetar si cresc nevoile de finantare ale statului", comenteaza Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. El estimeaza ca valoarea medie lunara a titlurilor care vor ajunge la scadenta pana la sfasitul anului este de 3,75 miliarde de lei.
In august statul a avut de acoperit scadente de 4,39 miliarde de lei. Planul de emisiuni pentru luna august a vizat atragerea a 6,5 miliarde de lei, in conditiile in care statul trebuie sa acopere, pe langa refinantarea datoriilor ajunse la scadenta, si acoperirea deficitului.
La datoria interna, se adauga si rambursarile in contul datoriei publice externe. In luna august, statul are de plata 85 de milioane de euro in contul datoriei externe, potrivit datelor prezentate de BNR.
"Emisiunile de titluri de stat pe piata locala ar putea sa scada in a doua jumatate a anului, dupa ce Ministerul de Finante a primit in luna iulie prima transa din imprumutul contractat de la Comisia Europeana, in valoare de 1,5 miliarde de euro", spune Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.
In plus, Finantele au mai imprumutat 1,2 miliarde de euro printr-un aranjament "club loan" incheiat cu opt mari banci locale la sfarsitul lui iulie si au anuntat o emisiune de obligatiuni in euro pe patru ani pe piata locala, care va fi lansata pe 14 august. Pe langa aceste sume, statul va primi circa 1,7 miliarde de euro din reorientarea unei parti din urmatoarele doua transe din imprumutul de la Fondul Monetar International, care vor ajunge in contul Trezoreriei in loc de rezervele valutare ale BNR.
"In urma acestor intrari, cererea de finantari pe piata locala a Guvernului ar trebui sa se reduca. De fapt, consideram ca Guvernul va avea mai mult spatiu de manevra si va deveni reticent in a imprumuta fonduri la costuri ridicate", mai spune Ionut Dumitru.
In ultimele saptamani statul a pus presiune pe scaderea randamentelor platite la titlurile de stat, incercand sa tina pasul cu reducerile de dobanda operate de BNR. Statul platea bancilor randamente de 11% pe an, in timp ce BNR a redus dobanda cheie la leu la 8,5% pe an de la inceputul acestei luni. Dupa ce a atras sume foarte mici sau chiar a respins integral ofertele bancilor la cateva licitatii, Trezoreria a reusit saptamana aceasta sa plaseze certificate pe un an la un randament maxim de 10,5% pe an, respectic cu
jumatate de punct sub nivelul de la precedenta licitatie, din iulie.
Chiar guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a subliniat recent ca dobanzile la care se imprumuta statul raman "distorsionate" in raport cu rata cheie a bancii centrale, acesta fiind unul din motivele deciziei de relaxare a politicii monetare.
Desi Trezoreria se straduieste sa apropie randamentele platite de dobanda BNR, analistii noteaza ca bancile vor continua sa puna presiune, in conditiile in care nevoia de lichiditati a statului se va mentine ridicata, avand in vedere proiectia de adancire a deficitului bugetar la peste 7% dintr-un Produs Intern Brut estimat la 115 miliarde de euro.
Nivelul foarte mare al deficitului bugetar este privit de analisti ca un impediment pentru BNR in relaxarea politicii monetare, intrucat cheltuielile mari, orientate cel putin pana acum preponderent spre salarii, risca sa reinflameze cresterea preturilor.
Mai mult, Finantele vor schimb sumele imprumutate in valuta in lei, prin operatiuni derulate cu BNR, care va realiza astfel o injectie de lichiditati in economie. De altfel, banca centrala ia in calcul posibilitatea de a fi nevoita sa intervina ulterior pentru sterilizarea excesului de lei care ar putea aparea pe piata, ceea ce ar insemna revenirea in pozitia de debitor net fata de bancile comerciale. Abia din toamna trecuta BNR a devenit creditor net al bancilor, intrand astfel intr-o postura normala pentru o banca centrala, dupa ce de la sfarsitul anilor '90 fusese nevoita sa absoarba constant excesul de lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
