Ponderea creditelor neperformante din portofoliile băncilor a ajuns la 21% la sfârşitul lunii august, fiind mai mult decât triplă faţă de nivelurile de la începutul crizei, când băncile nu se uitau decât la creşterea soldurilor.
Rata de neperformante a devenit expresia statistică seacă a unei combinaţii de factori: lejeritatea cu care unii bancheri au vândut credite înainte de criză, slăbiciunea sistemelor de evaluare a clienţilor, impactul tăierilor salariale şi al concedierilor asupra capacitaţii de rambursare a creditelor de retail, fenomenul insolvenţei cu elemente presupus abuzive, practicile frauduloase de solicitare/acordare de credite, episoadele de depreciere rapidă a leului în raport cu euro şi cu francul elveţian, dificultăţile de ordin legislativ în curăţarea portofoliilor şi, nu în ultimul rând, producţia slabă de credite noi care nu reuşeşte să dilueze „gunoiul”, după expresia unui bancher.
Creditele neperformante, care au atins una dintre cele mai ridicate rate din regiune şi afectează grav profilul de risc al pieţei bancare locale, au devenit un subiect prezent în fiecare raport de evaluare al FMI şi în fiecare scrisoare de intenţie a autorităţilor române.
Experţii FMI pledează constant pentru uşurarea mecanismelor legale de curăţare a portofoliilor băncilor. De cealaltă parte, BNR ezită să le permită băncilor să „şteargă” creditele proaste din bilanţ, renunţând astfel la orice pretenţie asupra debitorilor.
Potrivit celui mai recent raport de evaluare publicat de FMI, „autorităţile vor elimina, acolo unde este posibil, obstacolele din calea restructurării şi a soluţionării extrajudiciare a creditelor neperformante corporate şi de retail”. Documentul menţionează că BNR a clarificat printr-o scrisoare transmisă bancherilor că, potrivit normelor IFRS, băncile nu trebuie neapărat să epuizeze toate căile legale pentru a scoate din bilanţ credite neperformante pe care le-au provizionat integral, aşa cum era înţelegerea din piaţă până de curând, pe baza textului legal.
„BNR va îndemna băncile ca în contextul cerinţelor IFRS să scoată din bilanţuri credite neperformante provizionate total (mai ales credite de consum negarantare) într-o manieră adecvată”, scrie în raportul FMI.
Pe de altă parte, banca centrală nu va lua în considerare vreo creştere a cotei de deducere a colateralului la constituirea de provizioane în absenţa unui progres „semnificativ” din partea băncilor comerciale în curăţarea portofoliilor de creditele negarantate devenite neperformante.
În acelaşi timp, pentru a susţine dezvoltarea unei pieţe viabile a activelor neperformante, autorităţile s-au angajat faţă de FMI să rezolve discrepanţele dintre prevederile Codului fiscal şi normele IFRS în privinţa tratamentului creditelor proaste vândute companiilor locale specializate în managementul activelor depreciate. Termenul limită pentru îndeplinirea acestui angajament este sfârşitul lunii decembrie 2014.
Nu în ultimul rând, autorităţile promit să facă un studiu de impact în privinţa costului fiscal al unei eventuale deductibilităţi fiscale pentru tranzacţiile intragrupuri bancare de vânzare de creanţe (până la sfârşitul lunii decembrie 2013), respectiv pentru vânzarea de creanţe nebancare (până la sfârşitul lunii august 2014).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
