Menţinerea trendului de scădere a stocului de credite din sistemul bancar pe primele nouă luni din acest an a alimentat continuarea tendinţei de creştere a ratei creditelor neperformante, care a urcat la circa 21,6% la sfârşitul lunii septembrie, cu 4,3 puncte procentuale peste nivelul din septembrie 2012. Băncile aveau în septembrie portofolii de credite acordate sectorului privat de 223 mld. lei, cu 3,3% mai mici decât în urmă cu un an.
Pe de altă parte, potrivit datelor BNR, volumul creditelor clasificate deja drept „pierdere“ a sărit cu 20% în intervalul septembrie 2012 – septembrie 2013, ajungând la aproape 56 mld. lei. La acestea se adaugă încă 10,5 mld. lei reprezentând credite încadrate în categoria „îndoielnic“, respectiv creanţe la care s-au acumulat restanţe cuprinse între 61 şi 90 de zile. Volumul acestora a scăzut cu circa 5% faţă de septembrie 2012 în condiţiile în care o parte au trecut la capitolul „pierdere“. În acelaşi timp este un semnal al încetinirii procesului de formare de noi credite neperformante.
Imaginea acestei încetiniri este ilustrată şi de scăderea stocului de credite din categoria „substandard“, adică a celor pentru care clienţii au acumulat restanţe cuprinse între 31 şi 60 de zile. Ei bine, creditele substandard au scăzut în ultimul an cu 13,5% faţă de septembrie 2012, soldul acestora înregistrând un minim al perioadei după ce în decembrie anul trecut fusese atins un vârf de 23 mld. lei.
Cât priveşte creditele cu restanţe cuprinse între 16 şi 30 de zile – clasificate drept credite „în observaţie“, stocul acestora a scăzut puternic, cu peste 20% comparativ cu nivelul din septembrie 2012, însă în septembrie 2013 au înregistrat o răbufnire de circa 4% faţă de august. Aceasta ar putea fi pusă inclusiv pe seama perioadei vacanţei de vară în care unii clienţi ar fi putut intra şi în banii de rate de dragul concediilor.
În aceste condiţii, scăderea soldului total de credite din sistemul bancar se profilează drept cauză principală a creşterii necontenite a ratei creditelor neperformante ca urmare a efectului de bază defavorabil.
În ultimul raport asupra stabilităţii financiare, Banca Naţională le-a recomandat explicit bancherilor să încerce şi măsuri mai eficiente de curăţare a bilanţurilor precum cesiunea de creanţe şi anularea de creanţe. Recomandarea vine în condiţiile în care o mare parte din creditele proaste au şanse minime de recuperare: aproape 75% din neperformantele acumulate pe relaţia cu clienţi companii reprezentau datorii cu restanţe la plată mai mari de un an. În volum este vorba despre circa 20 mld. lei.
Pe de altă parte, BNR continuă paşii de stimulare a creditului în lei ducând dobânda de referinţă până la 4% pe an şi indicând că relaxarea politicii monetare ar putea continua nu numai pe zona dobânzii, ci şi printr-o eliberare de rezerve minime obligatorii.
Rămâne de văzut cât va dura până când soldul creditului privat va reveni pe creştere. În septembrie s-a văzut un plus de numai 0,5% faţă de august, susţinut de creditul în lei pentru companii. Pe piaţă există însă opinia că o bună parte din creditul corporate în lei provine de fapt din conversia unor finanţări în valută şi de aici scăderea stocului total în dinamică.
Problema este când costul neperformantelor ajunge să erodeze capitalul băncilor. Luna septembrie a consemnat o scădere vizibilă a ratei de solvabilitate pe sistem bancar, aceasta intrând sub pragul de 14% după ce pe parcursul crizei BNR s-a străduit să o menţină cât mai aproape de 15%, solicitând majorări de capital băncilor cu probleme mari de calitate de portofoliilor.
Filtrele de prudenţialitate pe care BNR le-a păstrat pe tot parcursul acestui an asigură un tampon suplimentar peste solvabilitatea de 13,9% înregistrată pe sistem în septembrie, însă în anii următori acestea ar urma să fie diminuate gradual.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
