♦ Deşi situaţia este mai bună decât în perioada crizei din 2008, crizele recente au oprit tendinţa de creştere a indicatorului de rezistenţă şi de scădere a gradului de îndatorare, pe fondul majorării serviciului datoriei ca urmare a majorării ratelor de dobândă ♦ Rezistenţa populaţiei reprezintă practic veniturile rămase la dispoziţia populaţiei după acoperirea serviciului datoriei şi cheltuielilor de consum de subzistenţă (calculate ca 50% din venitul median) ♦ Rezilienţa sistemului financiar continuă să fie testată de noul context macroeconomic şi geopolitic incert, marcat de persistenţa inflaţiei, de încetinirea economiei şi de majorarea costurilor de finanţare.
Cea mai importantă componentă a datoriei românilor, respectiv mai mult de jumătate (52%), este reprezentată de credite ipotecare, care au ajuns la un sold de 105 mld. lei, iar 35% din datorie (adică 68 mld. lei) reprezintă credite de consum, conform datelor BNR.
Lând în considerare atât creditele ipotecare şi de consum, cât şi creditele luate de români de la IFN-uri (instituţii financiare nonbancare) şi creditele cesionate şi scoase în afara bilanţului rezultă că îndatorarea totală a populaţiei ajungea după primele nouă luni din 2023 la aproape 194 mld. lei, mai mare cu circa 80% faţă de nivelul de la finalul anului 2008.
Practic, ascensiunea îndatorării populaţiei a fost influenţată în ultimii ani de majorarea creditării bancare, care reprezintă cea mai mare parte a datoriei românilor.
„Cea mai importantă componentă a datoriei românilor este reprezentată de creditele bancare ipotecare (54,2% din total), în uşoară scădere (-1% în termeni anuali), urmată de creditele bancare de consum (35% din total), care au consemnat o creştere de 1,8% în termeni anuali“, se menţionează în Raportul BNR asupra stabilităţii financiare.
Privind retrospectiv, comparativ cu nivelul din anul 2008 când apăreau semnele crizei financiare şi economice mondiale anterioare, soldul creditării ipotecare din România este acum de 5 ori mai mare, în timp ce soldul creditelor de consum este în scădere cu aproximativ 13%. La finalul anului 2008 românii aveau credite ipotecare de doar 21 mld. lei, în timp ce creditele de consum (care includ şi credite pentru alte scopuri şi dezvoltarea afacerii) însumau peste 78 mld. lei.
Ponderea datoriei totale a populaţiei în PIB a coborât în acest an la 13%, de la circa 20% din PIB în 2008. Faţă de 2022, în ultimul an ponderea datoriei românilor în PIB a scăzut cu două puncte procentuale. În contextul creşterilor susţinute ale ratelor de dobândă, începând cu a doua jumătate a anului 2022, creditele noi accesate de populaţie au consemnat un declin la nivel agregat (-12% septembrie 2023 vs. septembrie 2022, flux cumulat pe 12 luni).
Evoluţiile sunt mixte în structură, cea mai pronunţată scădere înregistrându-se în cazul creditelor ipotecare (-36%), în timp ce pentru creditele de consum de la instituţiile financiare nebancare (IFN) se observă o creştere de 27%, susţine BNR. Creditul nou în lei, reprezentând 98% din totalul împrumuturilor noi de la bănci, s-a situat pe o tendinţă descrescătoare începând cu a doua jumătate a anului 2022, ajungând la circa 31 mld. lei în septembrie 2023.Volumul creditelor ipotecare noi era de 12,2 mld. lei la final de septembrie 2023, împrumuturile de consum noi de la bănci s-au apropiat de 19,1 mld. lei, în timp ce 6,9 mld. lei era volumul creditelor de consum noi de la IFN-uri.
ìDat fiind ecartul dintre ratele de dobândă la lei şi cele la euro, se observă o intensificare a cererii pentru creditele noi în valută, dar fluxul acestora rămâne nesemnificativ comparativ cu moneda naţionalăî, se menţionează în raportul BNR.
Cumulat, peste 2 milioane de români au credite ipotecare şi de consum, având grijă în fiecare lună să-şi achite ratele la credite. Peste 556.000 de debitori cu credite ipotecare şi 1,67 milioane de români cu credit de consum erau în primul trimestru din 2023. Analizând evoluţia din ultimii 15 ani, BNR susţine că numărul debitorilor cu credite ipotecare a crescut cu 260% (decembrie 2008-martie 2023), în timp ce numărul românilor cu credite de consum a scăzut cu 47% faţă de decembrie 2008.
În ceea ce priveşte rezilienţa sectorului populaţiei, BNR susţine că a fost testată în mod repetat în perioada recentă, în contextul multiplelor crize suprapuse. Rezilienţa se defineşte drept capacitatea de a reveni la normalitate după suferirea unui şoc.
Concret, rezilienţa sistemului financiar continuă să fie testată de noul context macroeconomic şi geopolitic incert, marcat de persistenţa inflaţiei (în special a celei de bază), de o “ncetinire mai pronunţată a economiei şi de majorarea costurilor de finanţare, în contextul normalizării conduitei politicii monetare la nivel global.
ìÎn pofida acestor evenimente nefavorabile, rezistenţa sectorului populaţiei, care determină capacitatea populaţiei de a îşi reveni după suferirea unui şoc, s-a menţinut robustă, în condiţiile în care ponderea serviciului datoriei în venitul disponibil s-a diminuat considerabil comparativ cu perioada ulterioară crizei financiare din 2008. Această dinamică a fost susţinută inclusiv de cele mai recente măsuri macroprudenţiale implementate de BNR cu privire la limitarea gradului maxim de îndatorare la accesarea de împrumuturi (ianuarie 2019) şi a gradului de acoperire a creditelor prin garanţii (aprilie 2022)î, apreciază specialiştii de la BNR.
Ponderea datoriilor în venitul disponibil al românilor se îndreaptă spre 6%, la jumătate faţă de perioada ulterioară crizei financiare din 2008. Iar rezistenţa populaţiei la şocuri a fost evaluată de BNR la peste 300 la finalul lunii septembrie 2023, dublă faţă de nivelul din urmă cu 15 ani, când era 154.
Însă, deşi situaţia este mai bună decât în perioada crizei din 2008, crizele recente au oprit tendinţa de creştere a indicatorului de rezistenţă şi de scădere a gradului de îndatorare, pe fondul majorării serviciului datoriei ca urmare a majorării ratelor de dobândă.
Rezistenţa este definită ca valoarea veniturilor disponibile rămase la dispoziţia populaţiei după acoperirea serviciului datoriei şi cheltuielilor de consum de subzistenţă. Cheltuielile de consum de subzistenţă sunt definite conform OCDE ca 50% din venitul median.
Capacitatea populaţiei de a face faţă unor condiţii nefavorabile este pusă în evidenţă şi de consolidarea avuţiei, atât în ceea ce priveşte deţinerile de active fixe (bunuri imobiliare), cât şi acumularea de active financiare. Avuţia nefinanciară a sectorului populaţiei reprezintă circa 16% din totalul avuţiei nefinanciare la nivelul economiei. Avuţia populaţiei pe locuitor s-a triplat faţă de anul 2007, pe fondul avansului remarcabil al activelor financiare nete (de 4,5 ori), dar disparităţile şi polarizarea rămân importante, mai susţine banca centrală.
