Pe piaţa financiară locală a început să devină vizibilă o schimbare de macaz, dobânzile interbancare la lei mergând în sus, ca şi cursul valutar. După ce dobânda interbancară ROBOR la trei luni a început anul sub pragul de 3% şi a înregistrat mai multe zile de scădere, a început de ieri să crească urmând trendul vizibil ascendent al cursului de schimb leu/euro din ultimele săptămâni.
Românii cu credite în euro au privit uimiţi în acest an cum cursul leu/euro creşte de la o zi la alta, depăşind maxim istoric după maxim istoric. Cursul de referinţă anunţat ieri de BNR a urcat până la 4,7569 lei/euro, fiind în creştere cu aproape 2% faţă de nivelul de la sfârşitul lui 2018. Doar într-o zi moneda naţională s-a depreciat cu aproape 1% în faţa euro.
ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a revenit ieri pe pantă ascendentă, crescând la 3,03%.
Repoziţionarea jucătorilor din piaţa financiară ca urmare a creşterii scepticismului faţă de activele româneşti după deciziile interne de politică economică, inclusiv taxarea sistemului bancar, a pus presiune pe evoluţia cursului leu/euro, apreciază economiştii.
În condiţiile în care piaţa valutară locală nu are o adâncime şi o lichiditate foarte mare, este posibil ca mişcările cursului să reflecte câteva tranzacţii în sume mai mari, spune Horia Braun, economistul-şef al BCR, arătând că celelalte monede din regiune s-au depreciat şi ele în raport cu euro, dar mult mai puţin decât leul.
Banca centrală este prinsă între posibilitatea de a tempera deprecierea monedei naţionale - pentru a nu se reintensifica presiunile inflaţioniste şi pentru a nu afecta portofoliile de credite în valută din bilanţurile băncilor care pot înregistra creşteri ale ratei de neperformanţă odată cu creşterea cursului ñ şi opţiunea de tolera creşterea dobânzilor ROBOR pe piaţa interbancară, ceea ce nu ajută poziţionarea tactică a BNR având în vedere legarea taxei bancare de ROBOR, după cum spun analiştii.
Însă, opoziţia băncii centrale unei tendinţe care poate este justificată de pierderea de competitivitate a economiei şi punerea accentului mai mult pe stabilitatea cursului poate deveni periculos, pentru că poate duce la dobânzi semnificativ mai mari şi mai volatile şi la o scădere semnificativă a rezervelor internaţionale, explică economistul-şef al BCR.