Sunt neconcordante intre preturile cerute de dealerii primari la titlurile de stat si cele care pot fi acceptate de Finante, insa cu toate acestea vom incerca sa ne tinem de calendarul de emisiune anuntat, afirma Stefan Nanu, directorul general al Trezoreriei statului.
"Este o problema in privinta atingerii unui consens legat de randamentele rezonabile. In ultima perioada am acceptat sa ne finantam de pe piata interna la costuri care poate nu se justificau prin prisma tintelor de inflatie, insa este necesara o politica de adaptare la piata. Nu abdici de la anumite principii. Nicio Trezorerie dintr-o tara dezvoltata nu se opreste din emisiuni de titluri atunci cand piata se duce in sus sau in jos", a declarat Nanu.
El considera ca randamente de 10,5-10,75% la titlurile de stat pe termen scurt sunt suficient de mari la o dobanda de 9,75% la BNR, avand in vedere si faptul ca au risc suveran. "Problema este ca majoritatea investitorilor sunt banci, care au o gandire axata mai mult pe termen scurt si este de inteles sa ceara randamente mai mari daca exista asteptari ca BNR sa ridice dobanda in continuare, insa aceste asteptari ar trebui validate si de analistii bancilor."
In acelasi timp, seful Trezoreriei isi pune problema ca are cerinte pentru dealerii primari, incepand cu obligatiile de subscriere minima, insa nu le ofera nimic in schimb cu exceptia dreptul exclusiv de a participa la licitatiile de tilturi de stat. Nanu afirma ca Trezoreria ia in considerare reevaluarea posibilitatilor de restructurare a portofoliului datoriei externe, in conditiile in care exista un numar foarte mare de contracte in derulare, mai mult de jumatate din datorie este contractata la dobanzi variabile si numai un sfert este tranzactionabila.
"Portofoliul datoriei externe nu este optim ca structura si incercam sa vedem ce putem face pentru reducerea riscului valutar, a riscului de rata a dobanzii si, implicit, a volatilitatii efortului bugetar pentru acoperirea platilor de dobanzi. Este unul dintre obiectivele noastre", a declarat Nanu. El afirma ca Trezoreria nu a abandonat complet exercitiul facut in 2005 pentru evaluarea posibilitatilor de restructurare a portofoliului datoriei externe.
"Nu am renuntat total la el si vor mai fi initiative de schimbare punctuala a termenilor datoriei, pentru ca avem foarte multe contracte din anii '90, cand Romania se imprumuta in conditii foarte grele si au fost acceptate clauze penalizatoare in cazul rambursarii anticipate", spune Nanu. El sustine ca unul dintre elementele de ineficienta ale portofoliului datoriei externe tine de numarul foarte mare de contracte aflate in derulare.
"Este mai usor sa administrezi 50 de serii de bonduri decat sute de imprumuturi cu conditii diferite", exemplifica seful Trezoreriei.
Totodata, un element de vulnerabilitate este si faptul ca cea mai mare parte a datoriei, respectiv 60%, este contractata la dobanzi variabile. "Avem mult prea multa dobanda in rate variabila, circa 60% din total, inclusiv datoria pe termen scurt. Suntem expusi la acest risc. Apoi, mare parte din datorie este denominata in dolari", sustine directorul Trezoreriei.
Pe de alta parte, el explica ca, in cazul in care o mare parte din datorie ar fi la dobanzi fixe, nu ar exista avantajul competitiv. Astfel, in cazul datoriei pe termen scurt, contractata la dobanzi variabile, daca ratele scad, refinantarea se realizeaza mai ieftin. De asemenea, Nanu afirma ca este mai avantajos sa ai pe piata o datorie "tranzactionabila", adica sub forma de titluri, pentru ca atunci cand se lanseaza o noua cerere de finantare, investitorii au repere la care sa se uite pentru a construi un pret.
"In cazul datoriei tranzactionabile exista o curba de randament. Totodata, este mai usor de administrat din punct de vedere al costurilor, resurselor umane si al riscurilor portofoliului", explica seful Trezoreriei. El apreciaza ca datoria negociabila de-abia a ajuns la circa 25% din portofoliul total, incluzand recenta emisiune de eurobonduri, insa intentia este de majorare in continuare.
Obiectivele de baza ale Trezoreriei sunt diminuarea riscului valutar, dezvoltarea pietei titlurilor de stat si extinderea curbei de randament, dar marginal se incearca si obtinerea unor avantaje de cost.
Nanu spune ca Trezoreria a avut dupa 2000 o problema de inconstanta a politicii de finantare, cand pe piata externa, cand pe piata interna, si cu fluctuatii mari ale volumului emisiunilor de titluri de stat.
"In acest an am emis cat a trebuit, dar la limita inferioara, pentru ca nivelul costurilor este foarte mare. In privinta maturitatilor ne-am dus pe termen scurt", a spus directorul general al Trezoreriei.
Pana in prezent au fost emise titluri de circa 4 miliarde de lei, calendarul pentru intregul an fiind de 11 miliarde de lei.
Seful Trezoreriei a aratat ca este posibil ca spre sfarsitul anului sa fie lansate si titluri pe 10 ani, in conditiile in care inflatia se va inscrie pe o panta descendenta, iar BNR va opera diminuari ale dobanzii de politica monetara.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
