România se află în procedura de deficit fiscal excesiv, iar pentru finalul anului, cel mai probabil, acesta va rămâne în zona lui 6% din PIB. În plus, dobânzile la care România se împrumută de la instituţiile externe pentru acoperirea deficitului sunt peste media ţărilor din Uniune, notează într-o analiză Mihai Chipirliu, CFA - Risk Director în cadrul Allianz Trade.
În acest context, el apreciază că deşi ultimele măsuri de eliminare a unor facilităţi fiscale şi introducerea taxării pe cifra de afaceri pentru companiile mai mari cu profitabilitate redusă ar trebui să aducă o reducere a decalajului fiscal, totuşi, efectul va fi de scurtă durată.
“Eliminând din start evaziunea fiscală ca modalitate de răspuns viabilă, adaptarea companiilor la noile condiţii restrictive s-ar concretiza pe mai multe paliere. Dacă în cazul eliminării unor facilităţi fiscale efectul evident ar fi de creştere a preţurilor pe lanţul de distribuţie, în cazul taxării cifrei de afaceri, efectele vor fi mai vaste”, spune Mihai Chipirliu.
Astfel, pe lângă optimizarea structurilor de grup (fuziuni/absorbţii) pentru eliminarea unor tranzacţii intra-company şi, în consecinţă sublimarea unor potenţiale rulaje impozabile, analiştii de la Allianz Trade estimează că vom asista la o perioadă cu măsuri de rentabilizare a fluxurilor interne.
Potrivit acestora, eliminarea sau restructurarea unor posturi cu valoare adaugată mai mică, închiderea unor unităţi de lucru care funcţionau în zona de profit zero sau cu profit marginal pozitiv sunt doar câteva măsuri pe care le-ar putea adopta companiile vizate de noile taxe.
De asemenea, anumite produse sau servicii comercializate în volume mari, dar cu marje de profit foarte mici, incluzându-le pe cele cu preţ reglementat de stat, deşi esenţiale pentru consumatori, ar putea deveni indisponibile sau comerzializate într-un volum redus.
Nu în ultimul rând, impozitarea cifrei de afaceri a băncilor ar induce o creştere a costurilor creditelor în condiţiile în care cheltuiala cu dobânda a devenit deja un factor perturbator al profitului înainte de impozitare încă din a doua parte a anului trecut.
Important va fi şi efectul de amânare sau anulare a unor investiţii, dar şi alimentarea impredictibilităţii în materie de politică fiscală într-o perioadă în care ţările emergente sunt percepute cu un risc de ţară crescut.
În ceea ce priveşte zona euro, analiştii de la Allianz Trade apreciază că aceasta se îndreaptă către un an plin de provocări, politica fiscală şi monetară devenind restrictive, pe măsură ce ratele reale devin mai limitate, iar guvernele reduc din cheltuieli.
Deşi analiştii se aşteaptă ca BCE să înceapă să reducă ratele la jumătatea anului 2024, rata reală de politică monetară, aproximată ca rata de politică monetară minus inflaţia, va creşte pe fondul dezinflaţiei în curs. Astfel, analiştii Allianz Trade preconizează că rata finală reală va fi atinsă în 2024, pe măsură ce dezinflaţia continuă. Prin urmare, politica monetară va avea un impact extrem de restrictiv în viitor.
În acelaşi timp, după stimulentele fiscale acordate ca reacţie la pandemia de Covid-19 şi războiul din Ucraina, ţările din zona euro se îndreaptă acum către consolidarea fiscală prin adoptarea de măsuri bugetare restrictive. Analiştii preconizează o scădere a stimulentului fiscal din zona euro cu 0,8% în 2024, puţin mai mult decât scăderea de 0,5% din 2023.
