În ianuarie 2021, spre surprinderea analiştilor, Banca Naţională a redus dobânda de politică monetară de la 1,5% la 1,25%, dând un semnal că este confortabilă cu inflaţia, cu evoluţia indicatorilor macroeconomici, chiar dacă România se confruntă cu un deficit comercial mare şi mai ales un deficit bugetar la fel de mare, pe care guvernul încearcă să-l ţină sub control şi să-l reducă. În 2020 deficitul bugetar a fost nu mai puţin de 102 de miliarde de lei, iar pentru acest an deficitul este de 82 de miliarde de lei, un nivel în scădere, dar care este considerat la fel de nesustenabil.
Scăderea dobânzii de referinţă a fost percepută pozitiv de către piaţă, iar ROBOR la 3 luni, cel mai urmărit indicator, a scăzut de la 2,04% la 1,5%, scădere care se transmite în reducerea costului împrumuturilor. Mai mult decât atât, reducerea dobânzii de referinţă ar fi dus şi la dobânzi mai mici, pe care Ministerul Finanţelor trebuie să le plătească pentru a se împrumuta şi a-şi finanţa deficitul bugetar din 2021, plus împrumuturile anterioare ajunse la scadenţă, încă 40 de miliarde de lei.
