♦ Micile magazine din România din mediul rural şi oraşele mici sunt cuprinse de revoltă, pentru că nu îşi mai pot plăti distribuitorii cu cashul primit de la clienţi, având în vedere că majoritatea plăţilor în aceste zone se fac cash. Miza ar fi, conform calculelor ZF, plăţi de 10 mld. euro pe an ♦ Peste aceasta, se adaugă alte limitări ale tranzacţiilor cash. Peste această nervozitate au survenit informaţii că unele bănci au majorat comisioane/tarife de plăţi şi încasări, de când s-a aflat de noile prevederi şi până în prezent.
Cea mai mare controversă survenită ca urmare a pachetului fiscal care urmează să intre în vigoare pe 11 noiembrie în mare parte vine, în mod neaşteptat, de la nişte prevederi pe care nimeni nu le băga în seamă până cu puţin timp în urmă, şi anume cele privitoare la limitarea plăţilor cash.
Cineva din Ministerul Finanţelor a strecurat în pachetul legislativ prevederi privind limitarea cashului. Cashul este încă foarte utilizat în România, mai ales în zonele electoratului PSD, şi anume mediul rural şi oraşele mici.
Pe de altă parte, deşi există concepţia că în Vest societatea se îndreaptă spre cashless, în Berlin, de exemplu, în multe magazine şi restaurante clienţii sunt avertizaţi că nu se poate plăti decât cash. Explicaţia este că micii retaileri şi restaurantele se plâng de comisioanele foarte mari care le mănâncă din marja de profit.
În context, premierul Marcel Ciolacu a spus: „este inadmisibil si intolerabil să creşti artificial comisioanele bancare.“ Nu este clar dacă acestea au fost crescute acum.
În România, impactul cel mai mare al noilor prevederi este următorul:
1.Plafonul de plăţi între persoane juridice şi persoane juridice se reduce de la 5.000 de lei la 1.000 de lei pe zi pentru o singură persoană juridică şi de la 10.000 de lei la 2.000 de lei pe zi către mai multe persoane juridice. Acest impact este foarte mare pentru magazinele mici din mediul rural sau din oraşele mici, care sunt plătite de către clienţi în majoritate cu cash. Aceste mici magazine plătesc distribuitorii de apă, sucuri, bere, alimente o dată sau de câteva ori pe săptămână, în general cu cash. Pentru un magazin dintr-o comună îndepărtată de un oraş unde să existe posibilităţi de depunere a numerarului la bancă şi creditarea contului pentru a plăti mai departe prin bancă distribuitorii, situaţia devine chiar critică.
Luând în considerare că piaţa de retail în România este de circa 40 miliarde de euro, din care 20 miliarde de euro este aşa-numitul comerţ tradiţional, se poate evalua că măsura afectează cam jumătate din comerţul tradiţional, adică încasări anuale de circa 10 mld. euro.
Cu alte cuvinte, miza micşorării drastice a plafonului de plată de la persoane juridice către persoane juridice se ridică la 10 miliarde de euro. Un comision de 0,1% pentru manipularea acestui cash înseamnă pentru bănci venituri suplimentare de 10 mil. euro.
2. A doua mare sursă de nemulţumire este micşorarea limitei de plăţi cash între persoane fizice, de la 50.000 de lei la 10.000 de lei. Această limită intervine mai ales în cazul vânzărilor de locuinţe între persoane fizice şi vânzărilor de automobile. Practic, cine plăteşte un avans, de obicei plătea o parte cash şi o parte prin cont, iar acum va trebui să plătească aproape integral în cont. De asemenea, pentru maşini şi pentru dealerii neînregistraţi de maşini, în România fiind sute de mii de persoane care se ocupă cu comerţul de maşini, mai mult sau mai puţin fiscalizat, este o măsură şoc.
3. A treia măsură de mare impact este limitarea plăţilor persoanelor juridice către persoane fizice de la 10.000 la 5.000 de lei maxim pe zi, ceea ce afectează plăţile pentru diverse servicii pe care le fac persoanele fizice companiilor, servicii care nu intră în categoria muncii salariate. Companiile lucrează cu distribuitori sau agenţi de vânzări sau cohorte întregi de colaboratori, pe care de multe ori îi plătesc în cash. Pe de altă parte, salariile pot fi plătite în cash la cererea salariatului, până la orice nivel al salariului.
Aceste decizii, plus modificarea altor limite de plafoane de casă au introdus o nervozitate foarte mare în mediul de business din România.
Peste această nervozitate, s-a suprapus informaţia că unele bănci ar fi majorat comisioanele în intervalul de la adoptarea în Parlament a acestui proiect de lege, până în prezent, după ce au văzut că vor avea de manipulat mai mult cash. Pentru a clarifica această chestiune, ZF a trimis ieri primelor 15 bănci din România din punctul de vedere al activelor următoarea întrebare: „A majorat banca pe care o reprezentaţi vreun comision în perioada de la adoptarea în Parlament a pachetului de măsuri fiscale, 26 septembrie 2023 şi până astăzi? Dacă da, ce comisioane şi de ce?“
Banca Transilvania, cea mai mare bancă după active, a răspuns: „Vă pot confirma că avem o majorare a unor comisioane de la 1 ianuarie 2024. Însă pot să vă comunic că această majorare - care nu este semnificativă - a fost discutată cu mult timp înainte de pachetul legislativ şi nu are nicio legătură cu acesta. Motivele noastre au fost strict legate de alinierea la piaţă, în condiţiile în care eram mult mai jos decât concurenţii noştri şi activitatea respectivă nu era sustenabilă la nivelurile respective de pricing. Chiar şi după respectiva majorare suntem între cei mai ieftini din piaţă. Pe scurt, da, dar a fost discutată înainte şi fără nicio legătură cu pachetul legislativ.“
BCR, a doua cea mai mare bancă din România după valoarea activelor, a spus: „BCR nu a majorat niciun comision aferent persoanelor fizice“. În septemrbie, însă, banca a umblat la comisioanele pentru persoane juridice: „Pentru clienţii persoane juridice care preferă depunerea la ghişeu, (noile ñ n. red.) tarife valabile în prezent sunt: 0,1% sau minimum 20 de lei pentru depunerea de numerar şi 0,5% retragerea de numerar. Înainte, de principiu, depunerile de numerar erau gratuite, iar retragerile aveau un comision de până la 0,4%. Modificările au fost planificate cu un an înainte, în linie cu strategia de digitalizare şi automatizare a plăţilor. Au fost aprobate în august şi în septembrie comunicate clienţilor“.
BRD, a treia bancă din România ca mărime a activelor a răspuns: „Conform informaţiilor publice de pe site-ul său instituţional, BRD nu a majorat comisioanele în cazul operaţiunilor cu numerar. Nu am modificat nici alte comisioane. Nici la operaţiuni cu numerar, nici altele.“
ING Bank, a patra cea mai mare bancă, a transmis ZF: „N-am crescut comisioane“
CEC Bank, numărul şase pe piaţa bancară a spus: „CEC Bank nu a majorat niciun comision.“
Eximbank, locul 10 în topul băncilor. „Noi nu am modificat niciun comision.“
Citibank a transmis ZF: Citibank România nu a majorat niciun comision.
De asemenea, Libra Bank a spus: „Libra nu a majorat niciun comision în perioada menţionată”
Restul băncilor din top 15 şi anume: Raiffeisen, Unicredit, Alpha, Otp Bank, Garanti Bank, Intesa Sanpaolo şi First Bank nu au răspuns până aseară la ora 17:00, la închiderea ediţiei ZF. Pe măsură ce vor fi primite răspunsurile, acestea vor fi publicate.
