♦ În ianuarie, piaţa interbancară atinsese un excedent de lichiditate record, de peste 60 mld. lei medie zilnică, cel mai mare de după 2012 ♦ Şi în 2023 au fost doar luni cu surplus de lichiditate ♦ În condiţiile excedentului mare de lichiditate, instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda de 6% oferită de BNR băncilor la facilitatea de depozit, şi nu dobânda-cheie de 7% ♦ Indicele ROBOR la 3 luni a mai scăzut, la 6,08%, dar rămâne tot peste indicele IRCC pentru creditele noi, care este de 5,97% în T1/2024.
Piaţa interbancară a avut şi în luna februarie un excedent de lichiditate mare, de peste 47 mld. lei medie zilnică, în timp ce ROBOR la 3 luni a scăzut până la 6,08%. Anterior, în ianuarie surplusul de lichiditate urcase la un record, de peste 60 mld. lei medie zilnică, cel mai mare nivel de după 2012.
Această situaţie arată că băncile au bani, dar preferă să îi parcheze la BNR la dobândă de 6%, în loc să dea mai multe credite.
Practic, surplusul de lichiditate este plasat de bănci la facilitatea de depozit a BNR la o rată de dobândă de 6%.
