♦ În anul 2023 au fost doar luni cu excedent de lichiditate, după ce în 2022 au persistat lunile cu secetă de lichiditate ♦ Odată cu menţinerea pieţei interbancare pe excedent de lichiditate, BNR a rămas pe parcursul întregului an 2023 debitor net în raport cu băncile comerciale ♦ Instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda de 6% oferită de BNR băncilor la facilitatea de depozit, şi nu dobânda-cheie de 7%, în condiţiile excedentului mare de lichiditate ♦ Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut lent în 2023, în ciuda excedentului de lichiditate record, închizând anul la 6,22%, faţă de 7,56% la început de 2023 ♦ Creditarea privată a încetinit spre finalul anului 2023 la circa 5% creştere anuală din cauza dobânzilor mari.
Piaţa interbancară a avut în luna decembrie din 2023 un excedent de lichiditate substanţial, de aproape 45 mld. lei medie zilnică, marcând un nou record al ultimului deceniu. Astfel, piaţa interbancară a rămas pe surplus pe tot parcursul anului 2023, de circa peste 29 mld. lei, medie zilnică.
Suma depusă de bănci la BNR prin facilitatea de depozit a fost în luna decembrie de 44,6 mld. lei, medie zilnică, cel mai ridicat nivel de după anul 2012. Nivelul a fost de patru ori mai mare decât în decembrie 2022, precum şi în creştere cu 11% faţă de noiembrie 2023.
În contextul excedentului mare de lichiditate din sistemul bancar, instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda de 6% la facilitatea de depozit (care este remunerată de BNR băncilor care-şi parchează bani astfel), şi nu dobânda-cheie de 7%, după cum au explicat şi analiştii.
