Leul a continuat să se deprecieze ieri, cursul urcând până la 4,42 lei/euro în condiţiile persistenţei aversiunii la risc a jucătorilor determinată de prelungirea incertitudinii şi creşterea tensiunilor privind situaţia din Cipru, iar unii investitori străini au vândut în continuare bonduri româneşti.
Analiştii anticipează că volatilitatea la nivelul cursului de schimb se va menţine până la clarificarea situaţiei din Cipru, evoluţia ulterioară urmând să depindă de soluţia care va fi adoptată. Dar, indiferent de decizia agreată, vor exista consecinţe negative asupra apetitului la risc al investitorilor străini asupra plasamentelor în active europene.
Parlamentarii din Cipru au votat împotriva termenilor de ajutor financiar agreaţi cu partenerii europeni, ştirea contribuind la deprecierea leului puţin dincolo de 4,42/euro pe volume reduse marţi-seară, nivel la care s-a deschis şi şedinţa de tranzacţionare de miercuri, afirmă analiştii ING Bank.
„Credem că persistenţa incertitudinii legate de situaţia Ciprului ar putea induce în continuare o depreciere uşoară a leului. În opinia noastra, leul nu va atinge 4,44/EUR miercuri, însă, în condiţiile în care ar putea ajunge la acest nivel (atins doar o dată în acest an) în următoarele două zile, credem că şansele de a vedea intervenţii valutare cresc foarte mult“, se arată într-un raport al ING.
Florin Câţu, analist economic, afirmă că este de înţeles volatilitatea pe curs, în anumite limite, având în vedere persistenţa incertitudinii legate de Cipru.
„În condiţiile în care situaţia privind Cipru este încă neclară este normal să vedem volatilitate pe curs. Trebuie să vedem soluţia finală şi să interpretăm impactul. Până atunci vom avea volatilitate“.
Cursul maxim a ajuns ieri la 4,4260 lei/euro, iar la finalul zilei transferurile se realizau la cotaţii care depăşeau uşor 4,42 lei/euro. BNR a publicat ieri un curs de referinţă de 4,4179 lei/euro, un nou maxim al ultimelor zece săptămâni.
Influenţa directă asupra României din punct de vedere financiar nu va fi majoră întrucât capitalul social al băncilor cipriote prezente în România are o pondere redusă, de sub 4%, în totalul capitalului social al sistemului bancar, pe de-o parte şi pe de altă parte aceste bănci răspund reglementărilor prudenţiale ale băncii naţionale, aminteşte Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS România.
Singurul impact semnificativ asupra României, dar şi asupra celorlalte ţări din regiune, ar putea să apară în eventualitatea unei înrăutăţiri semnificative prin contagiune a sentimentului investitorilor faţă de plasamentele din Europa.
Investitorii străini au continuat să vândă bonduri în lei, după cum spun dealerii.
„De aceea, în acest context internaţional agitat, este foarte important ca România să-şi păstreze acordul cu FMI, să implementeze setul de măsuri convenite cu acesta corect şi în termenele stabilite“, consideră Cozmâncă.
Deprecierea leului de miercuri peste nivelul de 4,42 a avut la bază doi factori – situaţia din Cipru şi creşterea lichidităţii în lei de pe piaţa interbancară din ultimele zile, afirmă Eugen Sinca, analist-şef la BCR. „În acest context, ne putem aştepta la o nouă plafonare a lichidităţii pe care BNR o va furniza băncilor comerciale la licitaţia repo de luni. În viitor ne aşteptăm la variaţii mai rapide ale cursului de schimb în intervalul 4,25 – 4,65 lei/euro şi la o stabilitate mai mare a dobânzilor, inclusiv în contextul în care creditarea neguvernamentală va trece treptat pe componenta de lei, iar clienţii vor avea nevoie de o predictibilitate a costurilor de finanţare“, susţine Sinca.
În momentul actual, mişcările fluxurilor de capital depind foarte mult de ceea ce se va hotărî cu privire la situaţia Ciprului. Acest rezultat depinde de o serie de negocieri purtate cu Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi alte state membre ale EU pe de-o parte, şi alţi potenţiali creditori, de de altă parte. Oricare ar fi decizia, vor exista consecinţe negative asupra apetitului la risc al investitorilor străini asupra plasamentele în active europene.
Din punctul de vedere al economiei Ciprului consecinţele ar putea fi importante, atât în sectorul real, cât şi în cel bancar, în contextul pierderii încrederii deponenţilor interni şi externi, apreciază Cozmâncă.
Pe termen mediu, analiştii BCR mizează pe o rezolvare a situaţiei din Cipru, iar primul lucru pe care autorităţile europene îl vor avea de făcut în acel moment va fi o creştere a integrării economice la nivelul continentului şi o îmbunătăţire a supravegherii financiare.
„România trebuie să profite de situaţia din Cipru, iar continuarea reformelor întreprinderilor de stat, alături de FMI şi Uniunea Europeană, poate aduce noi investiţii străine directe în industrie“, mai spune Sinca.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
