Dobanzile la depozitele in lei ar deveni real negative in cazul in care rata inflatiei decembrie la decembrie ar atinge 8%, ceea ce ar reprezenta insa un rateu mare fata de tinta de inflatie de 7%, a afirmat ieri guvernatorul BNR Mugur Isarescu, prezent la Targul de Bani FINFAIR 2005.
"Nu putem lua dobanzile acordate de banci de acum in viitor si sa le raportam la inflatia pe ultimele douasprezece luni, pentru ca ar fi o abordare incorecta. Calculele noastre arata ca ramanem in intervalul dobanzilor real pozitive, cu toata scaderea de dobanzi", a spus Isarescu.
Potrivit datelor BNR, dobanzile medii platite de banci pentru economiile atrase se plaseaza in intervalul 6,22% - 9,81%. Isarescu a aratat ca, la o inflatie de 7% in 2005, rata anualizata de crestere a preturilor de consum s-ar ridica la 5,3%, nivel situat sub minimul dobanzilor din piata.
In scenariul unei inflatii de 7,5% pentru acest an - care ar insemna, conform guvernatorului, ca tinta de inflatie ar fi "partial ratata", inflatia anualizata (aprilie 2005 - aprilie 2004) este de 6,1%, usor sub dobanzile din partea inferioara a intervalului, adica dobanzile reale s-ar ingusta semnificativ. "In situatia in care inflatia ar ajunge la 8%, dobanzile devin real negative", a admis Isarescu, mentionand ca in aceste conditii inflatia anualizata s-ar ridica la 6,8%.
Calculele guvernatorului pornesc insa de la ipoteza ca dobanzile n-ar mai scadea fata de nivelurile actuale. In plus, seful BNR face abstractie de efectul aplicarii incepand cu 1 iunie a impozitului de 10% pe castigurile din dobanzi aferente depozitelor bancare la termen, care risca sa anuleze dobanda real pozitiva.
Cu toate acestea, Isarescu a spus ca dobanda la depozite trebuie sa reprezinte un minim de recompensa pe care cel care nu mai consuma este indreptatit sa-l pretinda.
Guvernatorul bancii centrale considera ca "economisirea nu merge rau", insa crede ca miscarile din ultimele doua luni ar putea arata o inversare a trendului de crestere. Mai mult, Isarescu a aratat ca se observa o diminuare a ratei de economisire obtinuta prin raportare la PIB: de la 16% in 2002 pana la 13% in 2004. "In ultimii trei ani, PIB a crescut ceva mai mult decat economisirea interna", a spus Isarescu, in conditiile in care rata de investire s-a plafonat la circa 23% din PIB.
Totodata, oficalul BNR a indemnat la prudenta si a amintit ca dobanda de politica monetara a bancii centrale a fost pastrata la 12,5%, nivel cu mult peste rata platita la operatiunile de sterilizare, pentru a da un semnal de temperare a scaderii ratelor pe partea de pasiv.
Destinatii noi pentru veniturile din privatizari
Veniturile din privatizare ar putea fi varsate intr-un fond de rezerva bugetar destinat marilor proiecte de restructurare si modernizare, a declarat, Mugur Isarescu, recomandand totodata Guvernului sa revina pe pietele internationale de capital. El recunoaste ca exista inca o preocupare pentru problemele de convergenta nominala, in primul rand din perspectiva inflatiei, dar sustine ca Romania nu trebuie sa "performeze prea mult" in toate criteriile economice cerute de integrarea in UE. El considera insa ca o datorie publica spre 16% din PIB ar fi un nivel mult prea mic, in conditiile intarzierilor majore in restructurarea economomiei romanesti. In prezent, datoria publica externa reprezinta aprozimativ 205% din PIB. Astfel, oficialul bancii centrale a sugerat Executivului sa acopere nevoile curente printr-o emisiune de bonduri pe pietele externe si sa utilizeze fondurile din privatizari pentru proiecte majore.
Guvernatorul BNR a ajuns la aceeasi concluzie cu unii bancheri comerciali care sustineau recent ca principala problema a economiei romanesti o reprezinta capacitatea scazuta de absorbtie a fondurilor. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
