Românii consideră că 2024 va fi în general un an mai bun decât cel precedent, dar sunt mai mai pesimişti în raport cu locuitorii din alte state ale Uniunii Europene atunci când vine vorba despre evoluţia preţurilor în raport cu veniturile sau cu evoluţia ratei inflaţiei sau a ratelor dobânzilor.
Astfel, 82% dintre români spun că preţurile vor creşte în 2024 mai repede decât veniturile, în timp ce 72% afirmă că ratele dobânzilor vor fi mai mari faţă de 2023 şi 71% consideră că rata inflaţiei va fi mai mare faţă de anul precedent, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piaţă Ipsos, care a monitorizat opiniile a peste 25.000 de cetăţeni din 34 de ţări, inclusiv România.
Şi la nivel global, 70% dintre cei intervievaţi se aşteaptă ca atât rata inflaţiei cât şi ratele dobânzilor să fie mai mari în 2024 faţă de 2023. Cu toate acestea, există semnale pozitive din partea consumatorilor, dată fiind scăderea acestor indicatori cu 5 pp, respectiv 4 pp faţă de studiul anterior.
Din cele 34 de ţări incluse în studiu, 10 afişează o îmbunătăţire cu cel puţin 10 pp a aşteptărilor faţă de rata inflaţiei, în special statele europene precum Polonia (30 pp), Suedia (25 pp), Ungaria (23 pp) sau Marea Britanie (17 pp).
"În România, aşteptările privind rata inflaţiei sau rata dobânzilor nu diferă faţă de media globală cu mai mult de 1-2 pp, observându-se o îmbunătăţire netă a optimismului la aceste capitole (12 pp, fiecare), prin comparaţie cu studiul precedent. Românii sunt însă mai îngrijoraţi cu privire la creşterea inflaţiei în raport cu media ţărilor din UE incluse în studiu (71% vs 63%)", notează analiza .
Totodată, la nivel mondial, 70% dintre cetăţeni cred că 2024 va fi un an mai bun decât a fost 2023, o creştere cu 4 pp faţă de studiul anterior, unde nivelul de optimism se afla la valoarea minimă din ultima decadă. La nivelul Europei, optimismul a crescut în special în Suedia ( plus 12 pp), Polonia, Spania, Marea Britanie (plus 11 pp, fiecare), ceea ce reflectă semnele de reviriment economic observate în regiune în cursul anului 2023. În România, nivelul de optimism a crescut cu o rată moderată (6 pp), mai apropiată de media globală.
"În medie, 50% dintre respondenţi se aşteaptă ca economia globală să fie mai puternică în 2024 faţă de 2023 (o creştere cu 4 pp faţă de valul anterior al studiului), apropiindu-se de nivelurile înregistrate înainte de pandemie. În România, deşi este majoritară ponderea celor care consideră că economia globală nu se va îmbunătăţi în acest an (55%), se observă totuşi o creştere cu 8 pp a nivelului de optimism pe această temă. În raport cu locuitorii din statele Uniunii Europene incluse în studiu, românii sunt mai hotărâţi să adopte rezoluţii în acest an, pentru a face anumite lucruri pentru ei sau pentru alţii (85% vs 67%)", menţionează studiul.
Agravarea fenomenelor de mediu creează o anxietate profundă în rândul publicului.
Aşa cum arată diverşi indicatori monitorizaţi în studiul Ipsos, există percepţia generalizată că acesta e doar începutul unei crize de mediu. La nivel mondial, 81% dintre cei intervievaţi se aşteaptă ca temperatura globală să crească în cursul anului 2024. Aceasta reprezintă o evoluţie cu 6 pp faţă de studiul Ipsos din 2020, în contextul temperaturilor extreme înregistrate pe timpul verii şi a extinderii incendiilor de vegetaţie. 73% dintre români consideră probabilă creşterea temperaturii globale în 2024.
71% dintre participanţii la studiu la nivel mondial, respectiv 62% dintre români se aşteaptă ca în 2024 să se producă mai multe fenomene meteo extreme în ţara lor, comparativ cu 2023 (o creştere cu 6 pp faţă de studiul anterior, pe plan global, respectiv 8 pp în ţara noastră). Această tendinţă reflectă de asemenea îngrijorarea cetăţenilor cu privire la impactul schimbărilor climatice. 51% dintre respondenţii la nivel global consideră probabil ca în 2024 să se producă un dezastru natural într-un oraş mare din ţara lor (cu 6 pp mai mult decât în valul anterior). În rândul românilor, doar 29% văd probabil un astfel de eveniment, însă ponderea lor e în creştere (+6 pp). Toate acestea reflectă îngrijorarea crescândă că schimbările climatice vor avea consecinţe impredictibile sau chiar catastrofale.
Pe de altă parte, există aşteptarea rezonabilă că iminenţa crizei climatice va determina adoptarea unor măsuri concrete. 55% dintre persoanele intervievate la nivel mondial, respectiv 39% dintre români se aşteaptă ca guvernele naţionale să stabilească ţinte mai stricte pentru reducerea emisiilor de carbon în cursul anului 2024.
În ceea ce priveşte impactul inteligenţei artificiale (AI), opinia publică este polarizată. Statele asiatice, cunoscute pentru creşterea economică facilitată de tehnologie, sunt indecise cu privire la AI - de exemplu, în China 70% dintre respondenţi consideră probabilă contribuţia AI la pierderea unor noi locuri de muncă, în timp ce 74% declară că utilizarea AI va duce la crearea unor noi locuri de muncă. În România, opinia majoritară este că inteligenţa artificială va elimina noi locuri de muncă (59%), mai degrabă decât să ajute la crearea lor (29%).
