Investiţiile străine directe (ISD) au scăzut anul trecut la minimul ultimilor nouă ani, totalizând doar 1,9 mld. euro, în ciuda revenirii economiei în teritoriu pozitiv. Evoluţia investiţiilor străine contrazice optimismul debordant al autorităţilor care sperau la 3,5-4 mld. euro în 2011. Volumul ISD a fost cu 13,6% sub nivelul înregistrat în 2010.
Analiştii au caracterizat evoluţia investiţiilor străine din 2011 drept "dezamăgitoare" şi "îngrijorătoare".
Iar semnalele pentru 2012 nu sunt foarte încurajatoare, având în vedere riscul ca pieţele internaţionale să continue să fie tensionate, dar şi incertitudinile caracteristice unui an electoral.
Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat anul trecut 1,4 mld. euro, în timp ce creditele intra-grup au totalizat 487 mil. euro, potrivit datelor publicate de BNR.
Îngrijorător este că investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au reuşit anul trecut să finanţeze doar o treime din deficitul de cont curent, respectiv 33,7%.
Creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe este foarte importantă, având în vedere dependenţa de capitalul extern, în condiţiile în care gradul economisirii interne nu este foarte ridicat. În lipsa unor intrări de capitaluri străine şi şansele de a avea creştere economică sunt destul de reduse.
Evoluţia ISD oglindeşte percepţia străinilor faţă de România şi atractivitatea mediului de afaceri. Infrastructura deficitară şi tergiversarea eficientizării şi restructurării sectorului public şi-au spus cuvântul. Dar, înrăutăţirea activităţii investiţionale în România este corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. Deşi România a revenit pe creştere economică anul trecut, performanţa nu a făcut-o mai atractivă în ochii investitorilor străini.
Fluxurile de investiţii au fost anul trecut chiar mai scăzute decât în 2010, când ISD nete au scăzut cu 36,6% faţă de 2009, la 2,2 mld. euro. Cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe, de 9,49 mld. euro, s-a înregistrat în anul 2008.
Pe lângă eşecul atragerii unor noi investitori străini în 2011, poate fi amintită şi decizia de plecare a unor nerezidenţi. Plecarea Nokia, a Tnuva, mutarea centrului de servicii ING de la Cluj în Ungaria, relocarea fabricilor Coca-Cola din Iaşi în Moldova sau ale Nestlé şi Kraft în Bulgaria sunt doar câteva dintre veştile proaste de anul trecut.
La valul precedent de investitori străini, înainte de criză, elementele principale de atracţie au fost cota unică şi procesul de convergenţă la UE. Iar printre atuuri figurau piaţa de defacere mare şi forţa de muncă ieftină. România rămâne în continuare atractivă pentru investitorii care caută forţă de muncă ieftină, însă pentru se impune creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor româneşti pentru a face faţă concurenţei internaţionale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
