Unu din cinci români este atent la cumpărăturile efectuate, urmăreşte reducerile şi menţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor în mod regulat pentru a se bucura de stabilitate financiară, notează un studiu realizat de Ipsos pentru ING Bank.
În acelaşi timp, 48% dintre români nu îşi mai permit să economisească din cauza inflaţiei, şi doar 11% pun mai mulţi bani deoparte pentru a face faţă unui viitor mai scump, semnalat deja de numeroasele creşteri de preţuri.
„Impactul inflaţiei crescânde asupra comportamentului de consum este unul complex şi de regulă se manifestă cu o anumită inerţie. Astfel, sunt de obicei necesare câteva trimestre bune până când consumatorii observă cu adevărat modificarea venitului lor disponibil şi încep să îşi ajusteze consumul. Acesta din urmă este, de asemenea, puternic influenţat şi de dobânzile în creştere care pe de o parte stimulează economisirea, pe de alta măresc ratele la credite, efectul fiind de asemenea o ajustare a comportamentului de consum“, explică Valentin Tătaru, economist-şef la ING Bank România. El este de părere că în măsura în care situaţia aceasta durează o perioadă mai lungă de timp, pot apărea chiar schimbări cvasi-permanente în comportamentul de consum, respectiv economisire. Astfel, atunci când inflaţia şi dobânzile încep să scadă, consumatorii îşi pot prelungi mult timp comportamentul prudent din perioadele cu inflaţie ridicată şi va fi necesar un timp relativ îndelungat de creşteri salariale reale consistente pentru a reveni la un comportament de consum pre-inflaţionist. Din cauza creşterii preţurilor, 29% dintre români economisesc mai puţin în conturi sau nu mai economisesc deloc, iar un sfert dintre ei declară că şi-au schimbat modul în care strâng sau investesc banii.
Aceste cifre sunt confirmate şi de evaluarea Banometru, programul de sănătate financiară dezvoltat în parteneriat de ING Bank, Asociaţia Educaţie pentru Viaţa Reală (AEVR) şi Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC), realizată în perioada ianuarie – iunie 2023, potrivit căreia 39% dintre beneficiarii programului nu au un fond de economisire sau nu economisesc deloc şi nici nu îşi planifică sau măsoară bugetul. Pe de altă parte, investiţiile în produse financiare şi bunuri materiale nu reprezintă o prioritate pentru mulţi dintre români: 58% dintre cei chestionaţi spun că investesc foarte rar sau deloc în acţiuni/obligaţiuni/fonduri mutuale, dar şi în proprietăţi imobiliare sau obiecte de valoare.
Potrivit cercetării Ipsos, peste 70% dintre români cheltuiesc mai mult din venitul lor pe alimente/cumpărături zilnice şi energie decât în urmă cu cinci ani, iar peste 65% se aşteaptă să continue să facă acest lucru şi peste cinci ani.
Pentru a putea face faţă inflaţiei, 50% spun că au redus cheltuielile pentru articole vestimentare, dar şi pentru resturante/baruri, în timp ce 48% alocă un buget mai mic pentru călătorii.
Evaluarea Banometru arată că imposibilitatea de a menţine acelaşi stil de viaţă ca urmare a inflaţiei are impact şi din punct de vedere emoţional. Ca rezultat, există un sentiment de frustrare tot mai puternic, dar şi o creştere semnificativă a consumului, mai ales pentru cei cu venituri mai mari. Această nouă tipologie de persoane caută sprijinul specialiştilor pentru a-şi putea rezolva problemele.
