♦ Dacă în T1/2023 creditele ipotecare noi în lei consemnau un declin anual de circa 3%, în T2 situaţia şi-a revenit, înregistrându-se un salt de 18% faţă de T2/2022 ♦ Astfel, la final de S1/2023 exista un plus anual de 8% al ipotecarelor noi în lei ♦ În anul 2022, ipotecarele noi atingeau maximul din 15 ani.
Creditarea ipotecară în lei a înregistrat o revenire în trimestrul al doilea (T2) din acest an, după declinul din T1/2023, într-un context caracterizat de inflaţie încă mare şi creştere a dobânzilor, nivelul mediu al dobânzilor fiind în jurul a 8%.
Concret, dacă în T1/2023 creditele ipotecare noi în lei consemnau o scădere anuală de circa 3% faţă de T1/2022, în T2/2023 s-a înregistrat o creştere de 18% faţă de T2/2022.
Astfel, la finalul primului semestru (S1) din 2023 exista un plus anual de aproape 8% al ipotecarelor noi în lei comparativ cu S1/2022, totalul din ianuarie-iunie 2023 trecând de 12 mld. lei. Românii au luat în T2/2023 credite ipotecare noi în lei în volum de aproape 7 mld. lei, după ce în T1/2023 totalul era de circa 5 mld. lei, după cum reiese din datele BNR.
O influenţă asupra volumului ipotecarelor noi în lei a venit cel mai probabil şi de la conversia creditelor vechi legate de ROBOR, care a avut o medie de 6,9% în S1/2023 (şi era la final de iunie de 6,54%), în credite legate de noul indice IRCC, care a fost mai mic, ajungând în T1/2023 la 5,7%, iar în T2 la aproape 6% (5,98%).
Astfel, o parte din volumul ipotecarelor noi în lei reprezintă credite noi contractate, în timp ce altă parte sunt de fapt refinanţări, în condiţiile în care ecartul valoric dintre indicii IRCC şi ROBOR a determinat mii de români să-şi treacă ipotecarele de la ROBOR la referinţa IRCC (care a fost până acum sub ROBOR).
De asemenea, pe piaţa bancară românească unele bănci în căutare de clienţi au lansat începând din T2 tot felul de oferte promoţionale pentru refinanţarea creditelor ipotecare, cu dobânzi mai mici, chiar fixe pentru mai mulţi ani. Dobânzile la lei au sprintat puternic începând din a doua parte a anului 2022 în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, trecând de 16%, iar dobânzile mari au redus apetitul pentru împrumuturi în lei şi au trimis clienţii spre creditele în valută, unde dobânzile sunt mai mici.
La creditele ipotecare noi în lei dobânda medie a fost pe parcursul S1/2023 preponderent peste 8%.
Luna iunie a adus o uşoară scădere sub acest prag (7,97%), după ce în luna mai dobânda atinsese maximul din S1, de 8,44%. Comparativ, în 2022 dobânda medie la creditele ipotecare noi “n lei a oscilat “ntre 4% şi 7,4%, cel mai ridicat nivel al DAE fiind “n decembrie şi cel mai scăzut “n ianuarie 2022, iar în decembrie 2021 DAE mediu coborâse la 4%.
Pe palierul creditelor ipotecare noi în euro, volumul finanţărilor a ajuns în S1/2023 la peste 115 mil. euro (echivalentul a 568 mil. lei), de 4 ori mai mare decât nivelul din S1/2022. Trendul ascendent vine în contextul în care dobânda la ipotecarele noi în euro a fost mai mică decât la lei, ocilând în jurul a 6%.
Creditele ipotecare noi în lei şi euro, cumulat, au depăşit în S1/2023 echivalentul a 12,6 mld. lei, în creştere cu 11,5% faţă de nivelul din S1/2022.
Totuşi, deşi împrumurile în euro sunt în ascensiune, volumele răman mici. Şi peste 95% din creditele ipotecare noi sunt denominate în lei.
Privind retrospectiv, în 2022 creditele noi ipotecare luate de populaţie de la bănci în lei şi în euro au urcat la un record de 24,5 mld. lei, cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani. Faţă de volumul ipotecarelor din 2021 creşterea a fost de 3,25 mld. lei, respectiv de 15,3%, ritm mai lent faţă de cel înregistrat în 2021, după cum reiese din datele BNR.
