Gabriela Folcuţ, director executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), este de părere că educaţia financiară ajută oamenii să devină mai rezilienţi şi să reacţioneze proactiv ci nu reactiv în faţa unei crize.
”Educaţia financiară te ajută să devii mai rezilient, să concepi şi să implementezi acele planuri de redresare proactiv ci nu reactiv în faţa unei crize. Este foarte important să iei acele măsuri care să te ajute să treci mai bine prin criza respectivă”, a declarat Gabriela Folcuţ în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2022.
Ce a mai declarat Gabriela Folcuţ în cadrul evenimentului:
• La nivelul Asociaţiei Române a Băncilor, programele de educaţie financiară au debutat în urmă cu 11 ani. Astăzi suntem implicaţi în nucleul de bază care pregăteşte strategia naţională de educaţie financiară, în numele băncilor. Noi şi băncile membre avem programe de educaţie financiară şi cel mai important lucru pe care-l vom face este să ne implicăm în implementarea planului de acţiune aferent strategiei naţionale de educaţie financiară, strategie care sper să fie finalizată şi asumată la nivel guvernamental anul acesta.
• Până atunci, avem deja cursuri acreditate la Ministerul Educaţiei împreună cu Banca Naţională, cu ASF şi ISF pentru pregătirea profesorilor pentru că vorbim despre un nivel încă scăzut de cultură financiară în România, însă nu trebuie să ignorăm acele progrese care s-au făcut în ultimii ani, în ultimul deceniu.
• Cel mai important progres pe care l-a făcut România din punctul de vedere al educaţiei financiare a fost să introducă ca disciplină obligatorie pentru elevii clasei a opta disciplina educaţie socială, care de fapt este educaţie financiară.
• În 2025 vom avea o primă generaţie de utilizatori de produse şi servicii financiare educaţi financiar.
• Cred şi sper să ajungem la un nivel de educaţie financiară în România în care românii să nu mai afle despre riscurile pe care le poate genera o criză în momentul în care resimt efectele crizei, precum cea pe care o traversăm în momentul acesta.
• Cred că România ar trebui să acorde o atenţie mult mai sporită fenomenului de emigrare. Înainte de pandemie ne uitam pe cifre şi aveam 25% din forţa de muncă activă care a emigrat. Lipsa alternativelor optime în piaţa muncii, alături de nivelul scăzut de educaţie pe tot parcursul vieţii – doar 0,9% dintre adulţi se pregătesc pe tot parcursul vieţii, în comparaţie cu o medie europeană de 11% - şi nivelul actual de cultură financiară sunt unele dintre cauzele pentru nivelul sărăciei în România. Rata de sărăcie şi excluziune socială în România este de 38,5% faţă de o medie europeană de 22%. Aceasta a crescut în perioada pandemiei. Cred că noi, ca stat, ar trebui să implementăm măsuri pentru aceste probleme, care se vor acutiza pe un termen mediu şi mai ales lung.
• Dacă analizăm plăţile care se făceau în 2015 în numerar, ponderea lor era de 94%, iar după primul an de pandemie plăţile făcute prin mobile banking şi internet banking au fost valabile pentru 27% dintre români, avem o triplare a plăţilor efectuate prin mobile banking şi internet banking în ultimii 10 ani. Dacă ne uităm şi pe zona cardurilor, atât valoarea, cât şi numărul tranzacţiilor efectuate cu cardurile emise de prestatorii de servicii de plăţi rezidenţi au crescut cu 53% în decembrie 2021 versus decembrie 2019. Incluziunea financiară este undeva la 67% faţă de o medie europeană de 95%, sunt ţări în care incluziunea financiară este de 100%. Şi pe linia aceasta a fost un progres datorită acestei digitalizări mult mai accelerate. Progresul a fost de 9 puncte procentuale din intervalul 2017 până în intervalul 2020.
