Deprecierea din ultima săptămână a leului faţă de euro a adus în memorie ultimul episod când românii au avut mari emoţii privind cursul de schimb, în octombrie 2008. Sub şocul falimentului Lehman Brothers, băncile şi fondurile de investiţii străine au presat atunci asupra cursului leu euro pentru că au ieşit de pe pieţele emergente pentru a-şi reface lichidităţile.
Companiile şi populaţia sunt mai expuse la creditele în euro decât în 2008
Deprecierea leului pune una dintre cele mai mari presiuni pe debitorii cu credite în valută. În cei peste trei ani de la startul crizei financiare mondiale expunerea la creditele în valută de pe piaţa locală a crescut în loc să scadă. Astfel, statisticile BNR arată că ponderea împrumuturilor în valută în totalul creditelor contractate de populaţie era de 57% în octombrie 2008, iar în martie 2012 procentul a urcat la 67%. Într-un ritm similar, de la 54% la 61%, a crescut şi ponderea creditelor în valută luate de companii pe acest interval. În aceste condiţii, atât populaţia, cât şi companiile sunt mai expuse decât acum trei ani devalorizării leului faţă de euro.
Pentru a preîntâmpina posibile turbulenţe pe piaţa creditelor, băncile din România şi-au majorat anul trecut capitalul cu 310 mil. euro, ajungând astfel la un total de circa 4,2 mld. euro. În ultimul trimestru din 2011 creditele neperformante se situau la circa 14% din totalul portofoliului de credite. În bani, populaţia şi companiile au credite la bănci cu o valoare cumulată de aproximativ 52 miliarde de euro.
Rezerve în valută, doar cu 25% mai mari faţă de 2008
Rezervele în valută de la Banca Naţională erau la sfârşitul lunii martie de 34,3 mld. euro, în creştere cu 25% faţă de sfârşitul lunii octombrie 2008, moment în care căderea Lehman Brothers zguduia din temelii sistemul financiar internaţional. Majorarea rezervelor în valută de la BNR cu 7 mld. euro are loc în contextul acordului de aproape 20 mld. euro încheiat de statul român cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. Majoritatea banilor împrumutaţi de la FMI au intrat în rezerva valutară a BNR. O altă parte din bani a ajuns în conturile bugetului de stat, alături de banii de la Comisia Europeană.
Situaţia din prezent găseşte România şi cu o rezervă în aur de două ori mai mare ca valoare faţă de sfârşitul anului 2008. Creşterea a venit exclusiv din majorarea cotaţiei aurului la nivel internaţional, în condiţiile în care rezerva de aur a rămas la acelaşi nivel, adică 103,7 tone.
Depreciere de 0,7% a leului faţă de euro. În 2008 cursul a căzut cu 5,5% într-o săptămână
Leul s-a depreciat în raport cu euro cu 0,7% în primele unsprezece zile de la începutul lunii mai. Deprecierea din prezent este însă mai puţin severă decât cea de la începutul lunii octombrie a anului 2008, atunci când leul a pierdut în faţa euro 5,5% în numai o săptămână. Într-o singură săptămână la începutul lunii octombrie 2008 cursul a crescut de la 3,73 la 3,94 lei/euro.
Ulterior leul a reuşit să rămână relativ stabil în faţa euro, în timp ce monedele de pe pieţele vecine au înregistrat deprecieri puternice. Atunci BNR a intervenit pentru a evita un atac speculativ al jucătorilor străini pe pieţele emergente. Cursul forintului maghiar a crescut cu peste 5% într-o singură zi.
Cursul a urcat însă din nou la 3,9 lei/euro la începutul lunii decembrie 2008 pentru a depăşi pragul de 4 lei/euro la începutul anului 2009.
Reflectoarele sunt acum pe Grecia. În 2008 toată lumea se uita la Lehman Brothers
Turbulenţele din prezent vin în contextul în care Grecia se află pe marginea prăpastiei, în condiţiile în care Europa pare mai hotărâtă ca oricând să lase economia elenă să părăsească zona euro. La Atena cele trei partide clasate pe primele locuri la alegerile legislative organizate la începutul acestei luni poartă negocieri pentru formarea unui nou Guvern.
Creditorii internaţionali ai Greciei - Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional - au avertizat că niciun nou împrumut nu va mai fi acordat dacă reformele structurale considerate esenţiale pentru redresarea economiei elene nu vor fi puse în aplicare.
Dacă tăierile bugetare prescrise de creditori sunt anulate, FMI şi UE vor închide robinetul financiar cu ajutorul căruia previn falimentul statului grec. Credit Suisse a calculat că economia Greciei a fost susţinută în ultimii doi ani cu "injecţii" financiare de 143 de miliarde de euro.
Atenţia investitorilor este concentrată şi pe Spania, care a anunţat la sfârşitul săpămânii trecut un nou plan de consolidare a sistemului bancar, afectat de expunerea mare la creditele imobiliare.
În urmă cu trei ani unda de şoc a lovit cursul de schimb leu/euro după ce Lehman Brothers, a patra bancă de investiţii din SUA, a cerut să intre sub protecţia legii falimentului după ce a capitulat în faţa crizei financiare. Colapsul Lehman Brothers s-a produs sub presiunea unor datorii de 613 miliarde de dolari.
Dochia: Dacă cursul sare de la 4,4 lei la 5 lei/euro într-o perioadă foarte scurtă, atunci ar fi dramatic. Trebuie o ajustare graduală
Situaţia din prezent de pe piaţa valutară este diferită de cea din 2008 pentru că la căderea Lehman Brothers economia românească era vulnerabilă la turbulenţele internaţionale. În prezent Banca Naţională a României ar trebui să contracareze agresiv tendinţele de pe pieţele financiare internaţionale, iar leul ar trebui să fie lăsat să se deprecieze lent pentru a da timp debitorilor să îşi refacă strategiile, crede analistul economic Aurelian Dochia.
"Punctul principal al vulnerabilităţii din urmă cu trei ani era rezerva valutară care era mult mai mică. Mişcările care au avut loc atunci au apăsat pe economie şi ar fi destabilizat situaţia dacă România nu semna acordul cu FMI."
Analistul adaugă că ponderea de 60% a creditelor în valută în totalul portofoliului de credite este una din principalele vulnerabilităţi pe care le are în contextul actual economia românească. Per total, România stă un pic mai bine acum decât în 2008, crede analistul.
În opinia lui Dochia, un alt risc la care este expusă economia locală este cel regional, în contextul în care în acest moment nu este clar dacă Grecia va părăsi sau nu zona euro.
"Cea mai bună politică în acest moment este cea defensivă, aceea de a ne pregăti pentru ce e mai rău. Ar fi bine să păstrăm politica de austeritate."
Aurelian Dochia crede că măsurile de austeritate luate în ultimii trei ani de autorităţi au arătat în teren rezultate, dar adaugă că aceste măsuri trebuie menţinute pentru a nu permite noi derapaje economice. "Nu am încredere în creşterea economică făcută prin expansiune fiscală şi monetară. Eu cred că ar fi bine să păstrăm lucrurile pe care le-am câştigat."
Dochia nu exclude ca deprecierea leului să continue şi în perioada următoare. El adaugă că o astfel de evoluţie ar avea un impact economic major numai în cazul unei deprecieri puternice pe un palier scurt de timp. "Dacă cursul sare de la 4,4 lei la 5 lei/euro într-o perioadă foarte scurtă, atunci ar fi dramatic. Dacă ajustarea este graduală, atunci majoritatea debitorilor au timp să se reorienteze. De aceea, BNR este interesată să încerce să evite mişcările bruşte fără să se opună direcţiei fundamentale a pieţei."
Pe de altă parte, Aurelian Dochia avertizează că presiunea pentru deprecierea leului va continua şi în contextul în care pieţele sunt confuzionate de mesajele venite din mediul politic.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
