Pentru Germania, impulsul de creştere a venit de la uriaşa industrie şi de la exporturi, dar nu a fost suficient pentru a propulsa cea mai mare economie a Europei înainte în primul trimestru. În Franţa, economia a avansat în pofida protestelor şi grevelor, cu energia dată de comerţul extern – exporturile au crescut în timp ce importurile au scăzut din cauza consumului slab al gospodăriilor. Spania accelerat împinsă înainte de exporturi şi investiţii.
Astfel, economiile mari ale zonei euro au evoluat divergent în primul trimestru, cea germană surprinzând negativ, iar cea franceză şi spaniolă peste aşteptări, dar toate evitând recesiunea şi trăgând după ele întreaga regiune. Perspectivele sunt însă incerte, aşa cum au fost tot timpul după instalarea pandemiei, după venirea penuriilor şi intrarea în criza energiei. Germania nu a depăşit pericolul recesiunii. În Europa de Est, Ungaria se îndreaptă spre statutul de oaie neagră a regiunii, cu o probabilitate mare ca economia să scadă anul acesta şi cu bugetul în degradare puternică. Potrivit Institutului de la Viena pentru Cercetare Economică, dintre economiile emergente central şi est-europene, doar cea ungară este aşteptată să scadă anul acesta, trasă în jos de inflaţie, de lipsa fondurilor europene şi de deprecierea forintului, scrie Daily News Hungary.
În Germania, în doar o lună banca centrală şi-a schimbat părerea despre mersul economiei, calculând că aceasta a crescut uşor în primul trimestru al acestui an, evitând în felul acesta recesiunea. În aprilie proiecta o scădere modestă, cu PIB-ul frânat de sectoarele bazate pe consum şi de revenirea slabă a exporturilor. Consumul este la rândul lui frânat de inflaţia persistentă, însă cele mai recente date arată că impactul scumpirilor este atenuat de faptul că piaţa muncii rămâne robustă, adică de nivelul redus al ratei şomajului. Şomajul minim este şi el o armă cu două tăişuri deoarece reflectă şi o penurie de forţă de muncă persistentă care îngreunează drumul spre creştere.
De asemenea, creşterea şi consumul sunt încetinite de scumpirea creditului. Rezultatul este, până la urmă, conform datelor Eurostat, o stagnare economică în primul trimestru faţă de cel anterior, când PIB-ul a consemnat o scădere de 0,5%. În ritm anualizat, economia a scăzut cu 0,1% în T1.
La elementele care susţin economia, analiştii au notat ajutoarele de stat, adaptabilitatea firmelor, redresare peste aşteptări a sectorului manufacturier pe fondul ieftinirii energiei şi al reechilibrării lanţurilor de aprovizionare şi redeschiderea Chinei, a doua economie ca mărime a lumii şi importator major. În schimb, Spania şi Italia au crescut în perioada analizată mai mult decât s-a anticipat, ambele cu 0,5% în ritm trimestrial. Italia şi-a revenit spectaculos după o contracţie de 0,1% în ultimul trimestru al anului trecut cu ajutorul cereri interne şi exporturilor, arată datele statistice naţionale. Cum va fi în continuare este nesigur deoarece Italia este singura ţară din zona euro care şi-ar putea pierde ratingul de la Moody’s care o recomandă pentru investiţii, după cum a anunţat chiar agenţia de evaluare financiară.
De asemenea, guvernul naţionalist al Giorgiei Meloni se confruntă cu dificultăţi în creştere în a îndeplini cerinţele Comisiei Europene pentru transferul a miliarde de euro în fonduri de recuperare din pandemie, acestea fiind un motor de creştere economică, potrivit Reuters. În plus, executivul nu progresat cu investirea sumelor deja primite. Apoi, ca în cazul tuturor statelor din zona euro, perspectivele sunt întunecate de creşterile de dobânzi efectuate de Banca Centrală Europeană pentru a aduce sub control inflaţia. În Spania, inflaţia a decelerat, cu toate că dobânzile cresc, ceea ce s-a văzut în frânarea scăderii cheltuielilor gospodăriilor şi accelerarea creşterii economice de la 0,4% la 0,5% în primul trimestru.
Economiştii se aşteaptă ca dobânzile mari să acţioneze ca o frână în următoarele trimestre şi ca în aceste condiţii creşterea economică să-şi piardă din suflu. Rezultatul final ar fi, însă, mai bun decât al altor economii din zona euro, remarcă Wall Street Journal. În Franţa, revenirea exporturilor a ajutat PIB-ul să urce cu 0,2%, demonstrând că economia a căpătat rezistenţă la greve şi proteste îndelungate. Exporturile de bunuri şi servicii au sărit în sus cu peste 1%, contrabalansând slăbiciunea din consum, care a stagnat. Iar această slăbiciune arată că pentru omul de rând creşterea economică nu înseamnă mare lucru. Consumul slab a însemnat că importurile au scăzut cu 0,6%, iar în aceste condiţii comerţul internaţional a dat un impuls substanţial avansului PIB, arată Financial Times. Datele Eurostat şi ale institutelor naţionale de statistică din zona euro privind evoluţiile economice din primul trimestru sunt provizorii, mai multe detalii urmând să fie publicate în săptămânile viitoare. Din informaţiile disponibile rezultă că zona euro a evitat la limită recesiunea, cu o creştere a PIB de 0,1%, după stagnare în trimestrul patru din 2022 (sau chiar scădere dacă din calcul este exclusă Croaţia, care a intrat în uniunea monetară pe 1 ianuarie). UE a evoluat mai bine, cu o creştere de 0,3%. Dintre economiile mari care nu au avut noroc se distinge Austria, al cărei PIB a scăzut cu 0,3%. La nivel general, datele arată că dobânzile mari şi inflaţia au lovit consumul, iar perspectivele economice sunt neclare. Acest lucru face mai grea misiunea BCE de a calma inflaţia prin continuarea unei ofensive puternice de creşteri de dobânzi. În ceea ce priveşte Europa de Est, analiştii de la ING estimează că economia poloneză, cea mai mare din regiune, a scăzut cu 1,5% în ritm anualizat în primul trimestru, acesta fiind şi cel mai slab din 2023. PIB-ul va reveni la creştere, dar la una slabă, cel mai probabil sub 1%, în următoarele trimestre. Scăderea vânzărilor de retail sugerează o contracţie prelungită a consumului. Nici producţia industrială nu evoluează bine, scăzând cu 3% în martie, an la an. Şi activitatea din construcţii a mers în sens invers. Guvernul estimează pentru 2023 o creştere economică de 0,9%, la o inflaţie medie de 12%. Cehia, cea mai matură economie din regiune, a rămas probabil într-o recesiune superficială în primul trimestru pe fondul declinului consumului, scriu analiştii de la ING. Cum valul inflaţionist şi-a pierdut din forţă, este de aşteptat ca gospodăriile să devină mai încrezătoare şi să cheltuiască mai mult. De asemenea, îmbunătăţirea condiţiilor externe va ajuta la accelerarea exporturilor.
