Economia a revenit pe plus în T2, dar pentru a doua jumătate a anului perspectivele sunt sumbre

Principalele motoare au fost comerţul cu amănuntul şi construcţiile, nefiind exclusă şi o influenţă pozitivă a industriei

Economia a revenit în trimestrul al doilea în teritoriul pozitiv, după două trimestre de declin, conform estimărilor celor mai mulţi analişti, şi a înregistrat o creştere de 0,5% faţă de primele trei luni ale anului. Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2011, Produsul Intern Brut a urcat cu 1,2%, pe serie brută.

Principalele motoare ale economiei au fost comerţul cu amănuntul şi construcţiile, nefiind exclusă şi o influenţă pozitivă a industriei, în viziunea analiştilor. Contribuţia agriculturii la PIB se va vedea în ultimele două trimestre ale anului. Institutul de Statistică a publicat ieri estimările "semnal" privind evoluţia PIB, urmând să anunţe în data de 6 septembrie datele detaliate privind creşterea economică din T2. Pentru a doua jumătate a anului perspectivele sunt sumbre, majoritatea analiştilor ajustându-şi prognozele spre 0,5%, în condiţiile în care anticipează că evoluţia nefavorabilă din marile economii europene, criza politică internă şi producţia agricolă slabă vor afecta economia locală.

Consumul este şansa pentru ca economia României să rămână în teritoriul pozitiv în acest an, în condiţiile în care exporturile nu vor mai putea ajuta PIB-ul ca în anii trecuţi, din cauza problemelor cu care se confruntă zona euro - principala piaţă de desfacere pentru produsele româneşti. "Ne aşteptam să vedem o creştere economică trimestrială în T2 datorită efectului de bază favorabil asociat cu condiţiile meteorologice extreme care au avut un efect negativ asupra creşterii economice în T1. În plus, aproprierea alegerilor locale a reprezentat un motor de creştere în unele sectoare - cum ar fi construcţiile. Vânzările cu amănuntul au fost, de asemenea, un factor de creştere", comentează Cătălina Molnar, senior economist al RBS Bank.Ea crede că pentru a doua parte a anului perspectivele arată sumbru, cu agricultura afectată de secetă şi suprapunerea cu efectul de bază negativ indus de recolta excepţională de anul trecut, în timp ce cererea externă este de aşteptat să nu fie de ajutor. Deprecierea leului ar putea să afecteze cererea internă, veniturile disponibile fiind pe diferite canale cum ar fi creditul sau preţurile.

Cea mai pesimistă prognoză a venit de la ING Bank, care a estimat iniţial o scădere în termeni trimestriali de 0,1% şi o decelerare în termeni anuali la 0,3%.

"Chiar dacă am subestimat evoluţia economiei în al doilea trimestru, există riscuri în sensul decelerării către prognoza noastră de 0,8% pentru întregul an, având în vedere semnele unei recolte slabe şi probabilitatea mare ca stresul politic să persiste", afirmă Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank.

În primul trimestru din 2012 economia a revenit în recesiune tehnică, după ce anul trecut creşterea economică a fost de 2,5%.

Guvernul va reduce prognoza de creştere eco­nomică pentru acest an la 1,2% şi se pre­gă­teşte să rectifice bugetul "optimist" care a fost construit pe un avans de 1,8-2,3%.

Premierul Victor Ponta a explicat că re­vizuirea ţintei de creşt­ere economică pentru 2012 este deter­mi­na­tă de efectele secetei asu­pra agriculturii, dar şi de prognoza hiper­opti­mis­tă a fostului guvern privind fondurile de la UE efectiv încasate.

Încă de la începutul acestui an s-a con­turat o tendinţă de înrăutăţire a estimărilor privind creşterea economică, având în vedere contextul extern tensionat şi încetinirea comerţului extern. Banca Mon­dială a redus prognoza de creştere economică pe acest an de la 1,5% la 1,2%, iar CE estimează încă un avans al PIB în cazul României de 1,4% în 2012. FMI vedea până acum posibilă o creştere economică de 1,5% pentru România în acest an, însă a modificat prognoza 0,9%.

Cererea internă şi investiţiile publice ar trebui să fie principalele motoare de creştere în acest an, în timp ce seceta ar urma să ducă la o contribuţie negativă a agriculturii, evoluţie anticipată şi pentru cererea externă, ca urmare a înrăutăţirii perspectivelor economice pentru UE.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels