♦ Din cauza creşterii dobânzilor şi a scăderii veniturilor, populaţia, ca şi companiile, a început să aibă dificultăţi în rambursarea creditelor, astfel că a încercat să restructureze creditele vechi prin refinanţări, re-eşalonări, după cum au explicat analiştii ♦ Concret, odată cu saltul dobânzilor, românii care aveau deja credite ipotecare au profitat de ofertele promoţionale ale unor bănci pentru refinanţări la dobânzi mai mici, în jurul a 6%, uneori fixe 3-5 ani ♦ În plus, unii români au apelat şi la conversiile ipotecarelor de la ROBOR la IRCC (în condiţiile în care IRCC a rămas sub 6% şi sub ROBOR la 3 luni), aceste credite convertite figurând ca fiind credite noi ♦ La creditele ipotecare noi în lei dobânda medie a oscilat în 2023 în jurul a 8%, luna mai aducând un vârf de 8,44%, în timp ce minimul din 2023 a fost în iulie, de 7,55%.
Soldul creditelor ipotecare în lei a ajuns la 90,7 mld. lei la final de 2023, creşterea stocului faţă de nivelul de la sfârşitul anului 2022 fiind de doar 1,75 mld. lei, adică un avans de mai puţin de 2%. Aceste 1,75 mld. lei sunt de fapt creditele în lei pentru locuinţe „efectiv“ noi acordate populaţiei de băncile de pe piaţa românească anul trecut, care reprezintă doar 5,6% din toate creditele ipotecare în lei care figurează ca fiind noi în statisticile BNR. Din datele băncii centrale reiese că împrumuturile ipotecare noi în lei din tot anul 2023 au fost de peste 31 mld. lei (31,3 mld. lei), cel mai mare nivel din ultimii 15 ani, în creştere cu 31% (+7,5 mld. lei) faţă de 2022.
