Având în vedere că deprecierea leului din ultimele zile nu a generat intervenţii brutale din partea BNR, apare întrebarea dacă nu cumva banca centrală chiar încurajează repoziţionarea economiei pe un palier de curs de schimb mai ridicat, foarte aproape de 4,4 lei/euro, ţinând cont şi de riscurile inerente unui an electoral în care deja s-au anunţat majorări salariale.
"O posibilă continuare a relaxării politicii monetare şi menţinerea cursului în intervalul 4,3 - 4,4 lei/euro va determina o orientare treptată a clienţilor spre creditul în lei. Acesta are marele avantaj al stabilităţii ratelor lunare, care nu mai depind de fluctuaţia cursului de schimb", spune Eugen Sinca, analist al BCR.
Banca centrală a operat trei paşi succesivi de reducere a dobânzii-cheie de la 6,25% la 5,5% pe an, a introdus injecţii săptămânale de lichiditate prin operaţiuni repo şi a introdus chiar măsuri administrative de descurajare a creditului în valută, toate ca parte a unui program de încurajare a împrumuturilor în moneda naţională, în condiţiile în care România are o pondere mare a creditelor în valută contractate de populaţie şi companii, de peste 60%.
În condiţiile în care pragul de 4,4 lei/euro nu este departe de media ultimelor luni, analiştii nu cred că mişcarea de depreciere din ultimele zile ar avea un impact semnificativ asupra economiei.
Cătălina Molnar, senior economist al RBS Bank, a adus în discuţie o serie de elemente care justifică nivelurile mai ridicate ale cursului leu/euro din ultima jumătate de an, cum ar fi deteriorarea fluxurilor comerciale, nivelul redus al investiţiilor străine directe sau deteriorarea semnificativă a investiţiilor de portofoliu.
În timp ce sectorul privat pare să inducă presiuni pe cursul de schimb în sensul deprecierii leului, cele mai mari intrări de capital în România în ultima perioadă s-au realizat pe filiera guvernamentală: fonduri europene (după deblocarea programelor asociate la finalul anului 2011) şi emisiunile de titluri de stat denominate în dolari.
"Deja se observă o repoziţionare a economiei pe un palier de curs de schimb mai ridicat, foarte aproape de 4,4 lei/euro (nivelul maxim istoric). Însă, chiar dacă acest nivel ar ajunge să fie unul mediu pentru anul 2012, deprecierea medie a leului faţă de media anului 2011 ar fi de circa 3,7% - o variaţie incomparabil mai redusă decât cea înregistrată la începutul crizei financiare internaţionale. Sistemul bancar este bine capitalizat astfel încât să suporte o astfel de variaţie a cursului de schimb", a explicat Molnar.
Care este impactul asupra exporturilor şi inflaţiei
Un curs depreciat ajută, teoretic, pe termen scurt exporturile - segment care a susţinut economia în criză, amplificând competitivitatea prin preţ.
În ianuarie exporturile au stagnat şi în situaţia în care va continua această situaţie sau dacă exporturile vor reveni în teritoriul negativ, creşterea economică din acest an este pusă sub semnul întrebări, revenirea consumului fiind firavă.
O depreciere a monedei naţionale creşte competitivitatea exporturilor din punct de vedere preţ, însă evoluţia efectivă a exporturilor este în mai mare măsură influenţată de evoluţia cererii externe - pentru care deocamdată riscurile de scădere/încetinire sunt mai mari, în opinia economistului RBS Bank.
La rândul lui, Eugen Sinca de la BCR aminteşte că, deşi pe termen scurt o uşoară depreciere a leului ar putea avea efecte benefice asupra exporturilor, pe termen mediu şi lung România trebuie să mizeze tot mai mult pe factori calitativi pentru îmbunătăţirea exporturilor.
"Construirea de autostrăzi care să permită reducerea costurilor şi a timpului de transport a mărfurilor, investiţii mai mari în cercetare şi dezvoltare în industria prelucrătoare, creşterea exporturilor de servicii prin atragerea mai multor turişti străini în România sunt factori esenţiali în următorii ani", crede Sinca. Influenţa unei deprecieri asupra exporturilor este teoretic favorabilă, însă pare puţin probabil ca o asemenea mişcare modestă a cursului să aibă un impact vizibil, în contextul în care activitatea economică din zona euro probabil se va contracta anul acesta, spune şi Vlad Muscalu, economist al ING Bank.
El consideră că un impact similar de slab pare probabil şi în cazul inflaţiei (cu excepţia bunurilor şi serviciilor cu preţuri cotate în euro), având în vedere că chiar dacă deprecierea ar continua, nivelul scăzut al consumului privat ar face dificilă transferarea costurilor mai ridicate ale comercianţilor asupra consumatorilor.
După o lungă perioadă de stabilitate, o creştere a volatilităţii cursului de schimb poate reaminti de riscul cursului de schimb şi aceasta poate favoriza creditul în moneda naţională, spune Muscalu. El crede, totuşi, că mişcarea recentă către 4,39 lei/ euro sau o repoziţionare în jurul palieruui de 4,4 lei/euro nu este suficientă pentru a face creditul în moneda naţională mai atractiv decât cel în euro având în vedere diferenţe semnificative de cost (în special în condiţiile actuale în care probabil evaluarea costurilor se face foarte atent) şi a perspectivelor de apreciere a monedei naţionale (perspective bazate pe raţionamente economice sau istorice).
Consecinţe asupra sectorului bancar şi creditelor neperformante
Cătălina Molnar de la RBS spune că este evident că rata creditelor neperformante este pozitiv corelată cu rata de curs de schimb, însă susţine că la o depreciere de 3,7% a leului (depreciere medie faţă de 2011 dacă cursul mediu ar fi în acest an de 4,4 lei/euro) nu ar asocia un risc de creştere alertă a creditelor neperformante.
Ea crede că riscurile legate de stabilitatea financiară din perspectiva evoluţiei cursului de schimb vor face ca banca centrală să continue să fie activă pe piaţa valutară protejând economia de o volatilitate ridicată a cursului de schimb.
Dacă un credit de consum în euro ar avea asociată o rată lunară de circa 150 euro, creşterea cursului la o medie de 4,4 lei/euro, ar însemna o creştere a ratei lunare de plată cu 24 lei (5,5 euro). Aceasta nu pare o sumă mare, însă trebuie observată şi rata de îndatorare (cu cât mai mare, cu atât creşte riscul de neplată), a explicat Molnar.
Nici Muscalu nu crede că o depreciere atât de uşoară ar fi foarte dificilă pentru sistemul bancar, mai ales privind la semnele pozitive din ultima perioadă - în T4 2011 s-a înregistrat prima scădere a ratei creditelor neperformante de la începutul crizei, creşterea salariilor din sectorul privat a depăşit inflaţia la finalul anului trecut şi rata şomajului dă semne uşoare de scădere.
În opinia economistului ING Bank cel mai important impact este la nivelul încrederii consumatorilor, aceştia putând vedea în mişcarea recentă un semn care anunţă noi deprecieri, deci noi scăderi ale venitului discreţionar pentru cei cu credite în valută. Însă, în cazul în care ar urma o perioadă stabilitate în zona de 4,4 lei/ euro, valoarea de semnal ar scădea şi, probabil, impactul asupra încrederii consumatorilor ar fi redus.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank nu crede ca deprecierea din ultimele zile poate avea vreo semnificaţie/ explicaţie fundamentală, mişcările de o asemenea amplitudine fiind mişcări normale în pieţele financiare, fără a avea neapărat o explicaţie în modificarea factorilor fundamentali.
"Cred că se acordă o importanţă mult prea exagerată unei mişcări de curs de doar 0,7-0,8% şi nu cred că o asemenea mişcare poate schimba comportamente sau poate afecta semnificativ evoluţia comerţului exterior şi a economiei în ansamblu", a declarat Dumitru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
