După două luni de la lansare programul guvernamental de creditare pentru IMM-uri "Mihail Kogălniceanu", care ar fi trebuit să fie o măsură de relansare a economiei, se conturează a fi un eşec pentru că nici băncile şi nici Agenţia pentru IMM-uri, care gestionează banii alocaţi de stat, nu au reuşit să le explice clienţilor cum pot obţine credite.
Băncile au vândut în două luni numai 15 credite prin acest program, deşi peste 2.000 de dosare au fost aprobate de Agenţia pentru IMM-uri, în condiţiile în care clienţilor nu le sunt cunoscute detaliile programului, iar uneori renunţă să mai acceseze finanţare după ce află mai multe informaţii.
Firmele cu o cifră de afaceri mai mică de 50 mil. euro pot accesa linii de finanţare de maximum 125.000 de euro, iar 70% din dobândă este subvenţionată de stat.
Banii nu pot fi utilizaţi însă în orice mod doreşte beneficiarul, aşa cum se întâmplă în cazul unei linii de credit clasice, fiecare cheltuială trebuind justificată cu documente.
"Un program de acest tip generează în faza de debut unele întârzieri. Există particularităţi legate de tipologia clientelei şi sunt anumite neclarităţi legate de intrarea în vigoare a noului Cod civil. La fel s-a întâmplat şi la debutul programului «Prima casă», în acest caz fluxul de documente fiind revizuit cel puţin odată şi simplificat pe parcurs", spun reprezentanţii Bancpost.
Agenţia pentru IMM-uri a solicitat băncilor să reducă timpul de soluţionare a dosarelor, răspunsul acestora din urmă fiind că majoritatea clienţilor nu se prezintă la bancă în timpul necesar (respectiv 5 zile lucrătoare) după ce primesc acordul pentru subvenţionarea dobânzii.
Instituţia spune că a analizat până acum peste 2.000 de dosare pe care le-a transmis instituţiilor de credit, dar bancherii sunt de părere că procesul ar trebui simplificat pentru ca ritmul de vânzare a creditelor să accelereze. Estimările iniţiale indicau vânzări de circa 4.000 de credite până la sfârşitul anului.
Procesul este destul de complex şi presupune mai multe etape, inclusiv solicitarea de subvenţionare a dobânzii, cererea efectivă de finanţare, precum şi solicitarea de garantare a creditului.
De asemenea, solicitanţii nu cunosc tipurile de cheltuieli eligibile permise de program.
Cheltuielile eligibile în cadrul programului sunt cele cu salariile, cu aprovizionarea sau cu executarea de lucrări. Banii pot fi utilizaţi de asemenea pentru a achita impozite şi taxe.
"În comparaţie cu o linie clasică de creditare există mai mulţi paşi şi mai multe verificări de realizat. Bineînţeles că orice proces poate fi îmbunătăţit. Majoritatea întârzierilor provin însă din faptul că unii clienţi nu vin la bancă imediat după ce primesc avizul, nu prezintă toate documentele necesare sau au de rezolvat anumite aspecte legate de garanţii", afirmă reprezentanţii OTP Bank.
OTP a aprobat până acum 15 dosare pentru credite prin acest program şi are în analiză un număr similar de dosare. Oficialii băncii spun că durata de aprobare este de trei-cinci zile, dar în funcţie de natura garanţiei, clientul poate să aştepte mai mult până primeşte banii.
Agenţia pentru IMM-uri s-a întâlnit săptămâna trecută cu băncile participante la program pentru a discuta soluţiile de simplificare a procesului.
Cele zece bănci participante sunt Alpha Bank, Carpatica, Bancpost, BRD, CEC Bank, Garanti, OTP Bank, ProCredit, Banca Transilvania şi Uni- Credit Ţiriac.
Dobânzile practicate de cele zece bănci la liniile de finanţare acordate prin programul Kogălniceanu variază între 9% şi 12,5% pe an, fiind apropiate de costurile unei linii de finanţare clasice, dar avantajul principal fiind că statul subvenţionează 70% din costul creditului, nu mai mult de 6,5% pe an.
Liniile de finanţare acordate prin program nu pot depăşi 50% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni, iar dacă firma are şi alte facilităţi de credit, valoarea este limitată la 30% din cifra de afaceri.
Sunt eligibile pentru finanţare cu dobândă subvenţionată de stat firmele care nu au datorii restante la bugetul de stat sau la bănci, nu au înregistrat incidente majore la plata cu instrumente de debit în ultimul an, nu sunt în insolvenţă şi au minimum doi ani de activitate consecutivă.
De asemenea, rata dobânzii subvenţionată de stat nu trebuie să depăşească 6,5% pe an.
Astfel că un client care accesează o linie de finanţare cu o dobândă de peste 9,3% pe an suportă în realitate mai mult de 30% din dobândă.
De exemplu, la o dobândă de 12,5% pe an clientul suportă aproape jumătate din cost. Beneficiarul plăteşte în plus un comision de acordare şi un comision de gestiune lunară.
Comisionul de acordare variază între 0,5% şi 1,8% din suma aprobată, în timp ce pentru administrarea liniei de credit băncile percep comisioane între 0,1% şi 1%.
"Există mai multe condiţii de monitorizare suplimentare, dar acestea vin după acordarea creditului, complexitatea programului constând mai mult în monitorizarea subvenţiilor", au mai declarat reprezentanţii Bancpost.
Companiile plătesc lunar doar dobânda aferentă sumelor utilizate, principalul fiind rambursat la expirarea liniei. Subvenţia de la stat nu este achitată în cazul în care beneficiarul nu plăteşte partea sa din dobândă.
Un avantaj pentru clienţii care nu deţin suficiente garanţii pentru a accesa o linie de finanţare clasică este că statul garantează în proporţie de 80% creditele acordate prin acest program.
Firmele trebuie să prezinte băncii garanţii colaterale de 40% din valoarea finanţării, pe lângă garanţia de 80% acordată de stat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
