♦ Rata pentru amortizorul anticiclic de capital a fost dublată la 1% din 23 octombrie, de la 0,5% anterior, ceea ce ar însemna circa 2 mld. lei ♦ Profitabilitatea sectorului bancar a continuat tendinţa de consolidare, iar o parte dintre aceste profituri poate fi alocată de bănci în scopuri prudenţiale prin întărirea rezervelor de capital - în linie cu practica şi recomandările europene, a stabilit CNSM.
Băncile din România, unele controlate de grupuri financiare străine din Austria, Franţa, Italia, Olanda şi Grecia, trebuie să pună bani deoparte să majoreze rezervele de capital în contextul gradului ridicat de incertitudine existent la nivel mondial.
Concret, o parte din profiturile băncilor „pot fi alocate în scopuri prudenţiale prin întărirea rezervelor de capital“, după cum a decis Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM), din care fac parte reprezentanţi ai BNR, Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi ai guvernului. „Profitabilitatea sectorului bancar a continuat tendinţa de consolidare, iar o parte dintre aceste profituri pot fi alocate de instituţiile de credit în scopuri prudenţiale prin întărirea rezervelor de capital - în linie cu practica şi recomandările europene“, a stabilit CNSM la cea de-a treia şedinţă din acest an.
Menţinerea nivelului adecvat al politicii macroprudenţiale la nivel naţional constituie, de altfel, o măsură preventivă necesară în contextul gradului ridicat de incertitudine existent la nivel mondial, susţine CNSM.
În aceste condiţii, rata aplicabilă pentru amortizorul macroprudenţial a fost dublată la 1% începând din 23 octombrie 2023, de la 0,5% anterior.
„Indicatorii de lichiditate şi profitabilitate ai sectorului bancar din România permit consolidarea politicii macroprudenţiale fără a fi influenţată negativ oferta de creditare pentru debitorii eligibili“, susţine CNSM.
Profitul net al sistemului bancar a urcat în primul semestru (S1) din 2023 la un nivel record, de aproape 7 mld. lei, în creştere cu peste 40% faţă de câştigul din S1/2022, în condiţiile creşterii veniturilor băncilor, odată cu saltul dobânzilor, şi continuarea creditării. Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului băncilor (ROE) erau la sfârşitul lui S1/2023 de 1,88%, şi respectiv 21,1%, în creştere faţă de 2022.
În tot anul 2022 băncile din România au obţinut un profit net anual record de 10,2 mld. lei, în creştere cu un sfert faţă de câştigul din anul 2021.
Totodată, rata de solvabilitate - unul dintre cei mai importanţi indicatori urmăriţi de BNR, care arată cât de bine capitalizată este o instituţie de credit - a ajuns în iunie 2023 la 22,8%, în creştere faţă de nivelul din S1/2022, de 21,4%. Însă, solvabilitatea a mai scăzut faţă de finalul anului 2022, când era 23,4%. Totuşi, nivelul este în continuare mult peste minimul impus de 10%, ceea ce arată că băncile au teoretic suficient spaţiu pentru continuarea creditării economiei.
BNR anticipa anul trecut că majorarea cu 0,5 puncte procentuale a ratei amortizorului de capital reprezintă, “n termeni de cerinţă de capital, o pondere scăzută din profitul sectorului bancar - conform datelor din 2022, sub un sfert din profitul “nregistrat - ce ar putea fi utilizată de instituţiile de credit pentru “ntărirea bazei de capital.
Conform rezultatelor unei simulări a BNR realizată la final de 2022 transmisă la solicitarea ZF o rată a amortizorului anticiclic de capital de 1%, “n condiţiile cerinţelor de capital bazate pe ponderi de risc şi a nivelului solvabilităţii sectorului bancar din 2022, putea fi gestionată de instituţiile de credit, fără a fi necesar aport de capital suplimentar.
