Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a redus la 4% estimarea privind creşterea economică pentru anul 2019, se arată în prognoza de toamnă a instituţiei, care notează că economia va creşte cu 4,1% în 2020. Prognoza anterioară a CNSP arăta un ritm de creştere de 5,5% pentru acest an.
Prognoza de toamnă 2019 estimează o creştere economică în vecinătatea inferioară a nivelului de 4,0% pentru anul 2019, pe baza datelor statistice sectoriale ale conturilor naţionale disponibile pentru primul semestru, şi de 4,1% pentru anul 2020. Pe termen mediu, creşterea economică se va menţine ridicată comparativ cu media UE (1,4%), asigurându-se continuarea procesului de convergenţă reală către media europeană. Pentru perioada 2021 - 2023 ritmul mediu anual al produsului intern brut (PIB) este de circa 4,2% în termeni reali.
Potenţialul economiei româneşti rămâne uşor superior nivelului prognozat al PIB-ului efectiv, situaţie generată de evoluţiile din perioada precedentă. Creşterea potenţială a României a fost de 4,6% în anul 2018 şi poate fi considerată o rată de referinţă, întrucât datele utilizate au un grad ridicat de certitudine (definitive sau semidefinitive), calculele fiind efectuate de către Comisia Europeană cu ajutorul metodologiei comune agreate la nivelul tuturor statelor membre.
Începând din anul 2022, dinamica PIB-ului efectiv se va situa uşor peste cea potenţială, pe fondul unei evoluţii susţinute de investiţii, alături de consum, într-un mediu intern favorizat de stabilitatea şi predictibilitatea politicilor macroeconomice şi de îmbunătăţirea sentimentului economic, de relansarea industriei şi menţinerea dinamicii sustenabile a serviciilor.
Pe partea ofertei, sectorul serviciilor şi cel al construcţiilor vor avea dinamici net superioare produsului intern brut, în timp ce industria îşi revine treptat după scăderea estimată pentru anul 2019, scădere determinată de încetinirea fluxurilor comerciale globale şi de aspectele legate de competitivitate în activităţile producătoare de bunuri de consum. Pe partea cererii, formarea brută de capital fix va avea o dinamică net superioară celei a consumului final, în timp ce importurile de bunuri şi servicii vor depăşi uşor exporturile, contribuţia rezultată a exportului net la creşterea reală a PIB menţinându-se negativă pe tot orizontul de prognoză. După deteriorările din 2018 şi 2019, ca urmare a stimulării cererii de consum şi a slăbirii exporturilor, echilibrarea structurii produsului intern brut pe partea de utilizări va conduce la o ajustare treptată a deficitului de cont curent spre nivelul de echilibru pe termen mediu. Conform standardelor europene, media pe trei ani a deficitului de cont curent nu trebuie să depăşească 4% din PIB.
În perioada 2020-2023 numărul mediu de salariaţi va avansa în medie cu 2% anual, un ritm uşor mai redus decât în perioada precedentă, având în vedere gradul ridicat de tensionare a pieţei muncii.
Pe orizontul de prognoză, un rol important aparţine îmbunătăţirii structurii ocupării forţei de muncă în favoarea categoriilor profesionale cu grad mai ridicat de calificare. De asemenea, câştigul salarial mediu net real se va majora cu un ritm în uşoară decelerare, dar mai apropiat de avansul preconizat al productivităţii. În privinţa preţurilor de consum, procesul de dezinflaţie va continua pe fondul epuizării excesului de cerere de consum, inflaţia medie anuală ajungând la 2,6% în anul 2023, de la 3,8% în 2019.
Prognoza ia în considerare o uşoară ameliorare a contextului internaţional, care se reflectă, ca şi în cazul prognozei de toamnă a Comisiei Europene, într-o îmbunătăţire a perspectivelor de creştere globală, de la 2,9% în 2019 la 3,0% şi 3,1% în 2020 şi respectiv 2021. La nivel european se presupune păstrarea dinamicii de 1,4% a PIB-ului mediu UE pe intervalul 2019- 2021, în timp ce zona euro va experimenta o accelerare moderată de la 1,1% în 2019 la 1,2% în 2020-2021.
În acelaşi timp, sunt de evidenţiat corecţiile în jos faţă de prognoza de primăvară, de la 5,5%-5,7% la 4,0%-4,1% în 2019-2020, determinate de evoluţiile economice din primele şase luni din acest an privind structura PIB şi primele nouă luni privind principalii indicatori lunari ai producţiei şi cifrei de afaceri pe sectoare de activitate, respectiv: încetinirea creşterii economice trimestriale, de la 5,0% în primul trimestru la numai 3,0% în trimestrul al treilea, cu posibilitatea unei reveniri relative în ultimul trimestru; intrarea dinamicii reale a producţiei industriale în teritoriu negativ, cu o accentuare în perioada iunie-august 2019, urmată de o uşoară atenuare în octombrie; scăderea activităţii în agricultură în a doua jumătate a anului; datele publicate de INS cu privire la efectivul salariaţilor şi câştigul salarial mediu brut; evoluţia contului curent în ianuarie-septembrie 2019.
După preluarea mandatului, premierul Orban l-a demis pe fostul preşedinte al CNSP Ion Ghizdeanu şi l-a numit în 18 noiembrie pe Nicolae Cristian Stănică la conducerea Comisiei de strategie şi prognoză.
Ion Ghizdeanu a ocupat funcţia de şef al Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză aproape două decenii.
La rândul ei, OECD estimează că ritmul de creştere al economiei României va încetini la 3,2% în 2020 şi va reaccelera la 3,7% în 2021.
