Tranzactiile de cumparare si vanzare a titlurilor de stat de la inceputul acestui an arata ca persoanele fizice au o pondere mai mare decat persoanele juridice straine sau decat fiecare tip de companie autohtona.
Cu exceptia lunilor martie si ianuarie, cand companiile straine au fost cele care au tranzactionat cele mai multe titluri de stat, in acest an romanii au preferat acest tip de plasament mai mult decat alta categorie de clienti.
Per total, volumul titlurilor de stat detinute pe categorii de conturi clienti arata aceeasi tendinta. La sfarsitul lunii iunie, persoanele fizice rezidente detineau aproape 11% din total, in crestere de la 6%, cat era ponderea la inceputul anului. In acelasi timp, persoanele juridice nerezidente si-au scazut ponderea detinuta, ajungand de la 28% la 22% in primele sase luni ale anului.
Cele mai multe titluri de stat sunt detinute totusi de companiile din Romania, in jur de 66%, nivel ramas neschimbat de la inceputul anului, dar este vorba de ponderea cumulata atat a companiilor de asigurari, a fondurilor de investitii sau a bancilor.
Datoria publica totala a ajuns la jumatatea anului la valoarea de 88,8 miliarde lei (24,42 miliarde euro), cu aproape 40% peste nivelul de anul trecut.
Raportata la PIB, datoria publica a Romaniei este la un nivel scazut, de 20,16%, in conditiile in care criteriile de la Maastricht indica un nivel maxim de 60% din PIB. In contextul adoptarii euro, din cele cinci criterii pe care Romania trebuie sa le indeplineasca, datoria publica este capitolul la care stam cel mai bine.
Datoria publica in lei detine ponderea majoritara de 57%, in timp ce datoria statului in euro reprezinta 29% din total, restul datoriei publice fiind in dolari sau alte valute. Unul din obiectivele strategiei pentru administrarea datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2008-2010, realizate recent de Ministerul Economiei si Finantelor, urmareste cresterea ponderii datoriei in lei si diminuarea riscurilor valutare.
In primele sase luni ale anului, statul s-a imprumutat prin credite contractate direct in valoare de circa 3,8 miliarde lei (1,04 miliarde euro) si prin emisiuni de titluri de stat pe piata interbancara in valoare de aproape 4,5 miliarde lei (1,2 miliarde euro).
Dintre noile titluri de stat emise in primul semestru din 2008, aproape 44% reprezinta obligatiunile de stat cu scadenta la 3 sau 5 ani, iar restul reprezinta certificate de trezorerie cu scadenta la 6 sau 12 luni.
In ce priveste scadenta ramasa la intreg portofoliul de titluri de stat, la 30 iunie 2008 aproape 60% din titluri aveau termen mediu de rambursare, intre 1 si 5 ani. Titlurile pe termen scurt, cu scadenta mai mica de un an, detin o pondere de 28,8%.
Anul acesta, serviciul datoriei publice guvernamentale e mai mare decat in 2007 cu 50%. Daca in 2007 statul a platit 10,4 miliarde lei pentru ratele de capital, dobanzi si comisioane, anul acesta statul are de platit 15,7 miliarde lei. In 2009, costurile datoriei publice vor fi din nou la un nivel mai scazut, de 11,7 miliarde de lei, iar in 2010 vor accelera pana la 16,5 miliarde lei.
Printre obiectivele urmarite de Finante figureaza reducerea gradului de refinantare pentru datoria publica guvernamentala, diminuarea riscurilor de rata a dobanzii, de credit, de lichiditate si refinantare, precum si distribuirea cat mai uniforma a serviciului datoriei publice.
Autoritatile urmaresc totodata cresterea ponderii datoriei cu dobanda fixa in totalul datoriei publice guvernamentale si majorarea ponderii datoriei negociabile. La 30 iunie, ponderea datoriei publice negociabila era de doar 25%, in crestere cu doua puncte procentuale de la inceputul anului.
Serviciul datoriei publice interne din 2008 este la un nivel apropiat de cel al datoriei publice externe, in jur de 7,8 miliarde lei, desi datoria guvernamentala externa este aproape dubla fata de datoria interna.
Trezoreria a avut in ultimii ani o problema de inconstanta a politicii de finantare, fiind diferente semnificative de la an la an in ce priveste volumul emisiunilor de titluri de stat si al finantarii ori de pe piata externa, ori de pe cea interna.
Anul acesta, Finantele intentioneaza sa asigure finantarile necesare bugetului in proportie de 85% de pe piata interna, doar 15% urmand sa provina din imprumuturi externe.
Pe piata primara, in primele sase luni ale anului, statul a facut 20 de licitatii, dintre care doar trei au trezit pe deplin interesul investitorilor, volumul anuntat in prospectul de emisiune fiind acelasi cu volumul adjudecat.
Au fost chiar si titluri emise care nu si-au gasit niciun cumparator. Seful Trezoreriei statului a explicat ca exista neconcordante intre preturile cerute de dealerii primari la titlurile de stat si cele care pot fi acceptate de Finante.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
