Aproape 1,3 milioane de credite de consum au ieşit din bilanţurile băncilor fără să fie înlocuite cu altele noi de la sfârşitul lui 2008, când criza îşi făcea apariţia, şi până în luna august a acestui an, arată datele Biroului de Credit, instituţia care centralizează date privind creditele acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare (IFN).
Scăderea s-a accelerat în ultimul an şi jumătate, când 800.000 de credite au fost închise fie prin comasare în urma operaţiunilor de refinanţare, fie prin rambursare integrală, fie prin scoatere din bilanţuri din cauza neplăţii.
La sfârşitul lunii trecute persoanele fizice mai aveau 3,5 milioane de credite de consum în derulare la sfârşitul lunii trecute, cu 27% mai puţine decât în decembrie 2010, când soldul finanţărilor însuma aproape 74 miliarde de lei (18,5 mld. euro).
În august creditele de consum rămase de rambursat se ridicau la 62,5 miliarde de lei (14,8 mld. euro), rezultând o sumă medie de aproape 18 mil. lei (4.200 de euro) per credit.
"Perioada de scadenţă este mult mai scurtă la creditele de consum şi multe contracte s-au încheiat natural. Cererea a fost mult mai scăzută în ultimii doi ani, astfel că rambursările au depăşit finanţările noi. Alte împrumuturi au fost consolidate într-un singur credit. Circa 70% din cei care solicită o refinanţare au cel puţin două credite", comentează Liviu Andrei, directorul general al brokerului de credite Alliance Finance.
Creditul de consum ar putea primi o lovitură în condiţiile în care BNR pregăteşte în acest moment un nou regulament prin care încearcă să restricţioneze acest tip de finanţare prin reducerea perioadei de rambursare la cel mult cinci ani şi creşterea garanţiilor pe care clienţii trebuie să le aducă la 133% din valoarea creditului.
Numărul total al creditelor de retail aflate în derulare era de 7,2 milioane la sfârşitul lunii august, în scădere de la 7,8 milioane în martie anul trecut, potrivit datelor Biroului de Credit. Instituţia deţine date despre 6,5 milioane de debitori şi primeşte de la bănci şi IFN-uri atât informaţii pozitive (valoarea creditelor acordate), cât şi negative (restanţe la plata ratelor).
Cât priveşte restanţele, peste 700.000 de români, care aveau împreună un milion de credite în derulare, înregistrau întârzieri la plata ratelor la sfârşitul lunii iulie, sumele restante ridicându-se la 6,9 miliarde de lei (1,6 mld. euro). Numărul restanţierilor a scăzut uşor în ultimul an, dar sumele restante sunt cu 50% peste nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cele mai multe restanţe s-au acumulat tocmai la portofoliile de credite în lei, care sunt în cea mai mare parte finanţări pentru consum fără garanţii, valoarea acestora depăşind 3 miliarde de lei. Totuşi, întârzierile la plata creditelor în euro au înregistrat cea mai mare creştere din ultimul an, de circa 56%, până la echivalentul a 2,5 miliarde de lei (590 mil. euro), inclusiv din cauza episoadelor de depreciere a leului.
În acest context, banca centrală pregăteşte un regulament care are în vizor în mod particular creditul de consum, în condiţiile în care acesta s-ar putea dezmorţi mai repede, susţinând revenirea consumului în economie.
BNR vrea limitarea maturităţii maxime a unui credit de consum la 5 ani, ceea ce va limita drastic sumele împrumutate. Din acest motiv, bancherii solicită totuşi o maturitate maximă de măcar 7 ani.
Conform noilor reguli scrise de BNR în cazul creditelor de consum pentru cumpărarea de bunuri, clientul trebuie să dispună de o garanţie reală (în general ipotecară) sau personală (de exemplu poliţă de asigurare) de 133% din suma împrumutată. De asemenea, în cazul creditelor de consum cu alte destinaţii debitorul persoană fizică va prezenta o garanţie reală sau personală de 133% din valoarea împrumutului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
