Perspectiva creşterii temperate a inflaţiei până spre finele anului 2022 şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, după avansul peste aşteptări din septembrie, la aproape 16%, precum şi ameninţarea cvasistagnării economiei în T3 şi T4 din 2022 sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate au determinat BNR să reducă cadenţa şi să crească dobânda-cheie cu doar 0,5 puncte procentuale (pp) la ultima şedinţă de politică monetară din 2022, de la 6,25% până la 6,75%, conform aşteptărilor analiştilor.
Această decizie vine după ce la şedinţa precedentă, din octombrie, BNR a surprins piaţa printr-o majorare a dobânzii-cheie cu 0,75 pp, după ce şi în august creşterea a fost tot cu 0,75 pp, iar în iulie ritmul de creştere a fost mai mare, cu 1 pp. Pe frontul inflaţiei, prognoza actualizată a BNR indică faptul că rata anuală a inflaţiei este aşteptată „să mai crească temperat spre finele anului curent“, iar apoi să intre pe o „traiectorie descrescătoare graduală“, ce coboară la nivelul de o cifră în primul semestru (S1) din 2024 şi se accentuează ulterior, rămânând totuşi la capătul orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei.
Dobânzile mari sunt instrumentul băncilor centrale pentru a tempera inflaţia, dar înseamnă şi credit mai scump, consum încetinit şi frânare a creşterii economice.
Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice în T3 şI T4 din 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate.
